Speţă KRUK

Am incheiat in 2004 un contract de credit cu o societate bancara, care prevedea achitarea sumei de 7.800 lei pana in 2007. Din pacate nu s-a reusit achitarea acestei sume, motiv pentru care, in luna martie 2012 am fost contactat de SC COLECTARE RECUPERARE CREANTE CRC SRL, care mi-au comunicat ca datorez suma de circa 28.000 lei. Prin scrisoarea de notificare mi s-a propus un plan de rambursare, care presupunea achitarea pana la 01.05.2014 a unei prime transe in valoare de 1.115 lei.
La data de 29.03.2012 (circa 7 zile dupa primirea instiintarii), am transmis societatii o cerere scrisa, prin care solicitam punerea la dispozitie a tuturor inscrisurilor pe care se bazeaza solicitarea (certificate cu originalul), modul de calcul al sumelor pretinse, etc., specificand ca respectiva adresa nu reprezinta recunoasterea/respingerea creantei in cauza.
Cu toate acestea, avand in vedere faptul ca nu am primit raspuns in timp util si pentru a nu pierde totusi beneficiul reducerii propuse prin planul de rambursare, la 27.04.2012 s-a achitat suma de 1.115 lei (MENTIONEZ CA PLATA A FOST REALIZATA DE SOTIA MEA, DIN CONTUL DETINUT DE EA, PE CARE EU NU FIGUREZ NICI CA IMPUTERNICIT). Ulterior receptionarii inscrisurilor solicitate, am constatat ca dreptul de a recupera respectiva creanta era prescris (la nivelul lunii noiembrie 2011 implinindu-se 3 ani de la ultima plata, respectiv ultimul act de recuperare), aspect pe care l-am adus la cunostinta reprezentantelor societatii in cauza (din pacate doar verbal), acestea recunoscand ca intr-adevar creanta era prescrisa, insa refuzand sa-mi transmita vreun inscris doveditor in acest sens.
La 11.09.2014, am fost contactat de reprezentantii SC KRUK ROMANIA SRL, care ma anuntau telefonic (motivand ca nu detin adresa mea) ca figurez cu o creanta in valoare de circa 33.000 lei (aceeasi pentru care fusesem contactat in 2012 de SC CRC SRL), motivand ca plata realizata in luna aprilie 2014 a reprezentat renuntarea mea la prescriptie (probabil conform prevederilor art. 2506, alin 3 NCC).
Intrebarea care se pune este: avand in vedere faptul ca renuntarea la prescriptie este un drept personal „Nu se poate renunţa decât de cel care are capacitatea de a înstrăina (de a face acte de dispoziţie) ori de a se obliga, după caz (art. 2.509).”, şi avand in vedere ca plata din 2012 a fost realizata de catre sotia mea, chiar daca in numele meu, poate fi considerata ca fiind un act de renuntare expres/tacit (Renunţarea la prescripţie poate fi expresă, făcută prin act de renunţare, sau tacită, dacă rezultă din manifestări neechivoce şi este neîndoielnică (art. 2.508))?
Mai mentionez faptul ca niciuna dintre cele doua cesiuni de creanta (prima in favoarea SC CRC SRL si cea de-a doua in favoarea SC KRUK ROMANIA SRL nu mi-au fost aduse la cunostinta conform prevederilor legii). De asemenea, sotia mea nu figureaza in calitate de girant sau codebitor in contractul respectiv, la data incheierii contractului nefiind inca casatoriti.
În cursul lunii septembrie 2014 şi din nou în cursul lunii noiembrie 2014, am solicitat, în scris, societăţii în cauză să dovedească existenţa unei creanţe şi a dreptului lor de a o solicita la plată. De fiecare dată, deşi am transmis solicitările în două exemplare solicitând expres ca un exemplar să-mi fie returnat cu număr de înregistrare de la societate, nu s-a dat curs acestei solicitări. Suplimentar, le-am solicitat ca, în situaţia în care refuză să-mi pună la dispoziţie orice înscris doveditor al creanţei şi al dreptului lor, să pună în mişcare cât mai repede procedurile legale pe care le consideră oportune (având în vedere că mă pot apăra doar pe calea contestaţiei la executare).
De asemenea, la 19.12.2014 am primit un sms de la KRUK prin care mă anunţau că au pregătită o ofertă personalizată pentru mine. Contactându-i telefonic şi solicitându-le să-mi transmită acea ofertă cel puţin pe adresa de e-mail, mi s-a răspuns că aceasta îmi poate fi transmisă pe e-mail doar în situaţia în care o accept, moment în care i-am transmis reprezentantei KRUK că voi reveni cu un telefon în momentul în care pot să înregistrez discuţia, având în vedere reticenţa lor de a pune la dispoziţie orice fel de înscris. În atare condiţii, domnişoara în cauză m-a anunţat siderată că în acest caz procedura continuă şi mi-a închis telefonul.
La acest moment aş dori să ştiu dacă, din expunerea care v-am realizat-o, puteţi să-mi spuneţi dacă creanţa este prescrisă sau au într-adevăr dreptul de a solicita suma respectivă? Care sunt solutiile legale care-mi stau la indemana (în situaţia în care am dreptate, în caz contrar neavând sens sî mî angrenez într-un proces costisitor care se va solda tot cu obligarea la plată)?
Astept sfatul dvs. in aceasta privinta.
Va multumesc.