Mostenire Casa nou construita (neterminata) dar fara acte ...

Daca se renunta se renunta la intreaga mostenire adica la absolut tot si nu doar la casa aceea.

Renunţarea la succesiune este un act juridic unilateral, expres si solemn prin care moştenitorul declară că renunţă la titlul de moştenitor. Moştenitorul trebuie să dea această declaraţie în faţa notarului în cadrul termenului de prescripţie de un an al dreptului de opţiune succesorală prevăzut de Art. 1103 noul Cod Civil. Declaraţia de renunţare la moştenire desfiinţează cu efect retroactiv vocaţia succesorală a declarantului, devenind străin de moştenirea care face obiectul declaraţiei. Dreptul de a renunţa aparţine tuturor moştenitorilor.
Condiţiile de fond speciale ale renunţării la moştenire

a) Renunţarea poate fi numai expresă, neputand fi dedusă din anumite circumstanţe de fapt
Neexercitarea dreptului de opţiune succesorală în cadrul termenului de prescripţie nu reprezintă o renunţare tacită la moştenire, chiar daca produce efecte asemănătoare. Diferenta este ca prescripţia stinge titlul de moştenitor, in timp ce despre renunţător se va considera că nici n-a fost vreodată moştenitor.
Conventia intre mostenitori de renuntare la mostenire care intervine inainte de deschiderea succesiunii este sanctionata cu nulitatea absoluta. Aceasta conventie ar putea fi valabila daca este realizata după deschiderea succesiunii si dacă nu contravine ordinii publice sau bunelor moravuri. Dacă, în pofida convenţiei, moştenitorul acceptă succesiunea, acceptarea va fi valabilă, dar se va angaja răspunderea civilă contractuală a debitorului obligaţiei neexecutate. La fel se va intampla si in situatia in care succesibilul renunţă la moştenire dar comoştenitorii işi incalca obligaţiile asumate prin convenţie. In acest ultim caz, renunţătorul poate cere executarea sau despăgubiri, dar renuntarea o va retracta numai în condiţiile legii.
b) Renunţarea la moştenire este valabilă şi produce efecte ca atare numai dacă succesibilul nu şi-a exercitat anterior dreptul de opţiune fie prin acceptare tacită, forţată sau sub beneficiu de inventar. Aceasta deoarece acceptarea succesiunii este irevocabilă.
c) Renunţarea la moştenire este un act juridic indivizibil, succesibilul neputând renunţa în parte la dreptul său succesoral pentru a accepta restul.
Renunţarea trebuie să fie pur abdicativă (impersonală şi cu titlu gratuit); renunţarea in favorem reprezintă în realitate acte de acceptare a moştenirii însoţite de acte de înstrăinare între vii a drepturilor succesorale, cu toate consecinţele acceptării şi transmiterii drepturilor succesorale.
Condiţiile de formă ale renunţării la succesiune

Renunţarea trebuie să îndeplinească o conditie de validitate (a) şi alta de opozabilitate (b).
a) Renunţarea la moştenire este un act juridic solemn. Declaraţia de renunţare trebuie să fie dată în faţa notarului public si se poate face la orice birou notarial. Un exemplar autentificat al declaraţiei se trimite de îndată la notarul public la care se află registrul special de renunţări la succesiune, pentru înscriere.
Declaraţia de renunţare care nu respecta aceasta conditie este lovită de nulitate absolută, caz in care succesibilul isi va redobândi dreptul de opţiune succesorală. Nulitatea renunţării nu are semnificaţia acceptării moştenirii.
b) Declaraţia de renunţare trebuie să fie înscrisă în registrul special de renunţări la succesiune ţinut de biroul notarial desemnat pentru circumscripţia teritorială a judecătoriei de la locul deschiderii moştenirii. Înscrierea se face pentru opozabilitate.
Succesibilul renunţător nu poate invoca lipsa înscrierii drept cauză de nulitate a renunţării. În schimb, faţă de terţul de bună-credinţă (de exemplu, cel care a cumpărat un bun succesoral de la succesibilul renunţător) renunţarea neînscrisă este inopozabilă, dimpotrivă, încheierea actului de dispoziţie de către mostenitor poate fi invocată ca act de acceptare tacită a moştenirii.

Acte necesare

actul de identitate al persoanei care renunţă la moştenire (original)
certificatul de naştere al moştenitorului (original)
certificatul de deces al defunctului (original)