Intrucat articolul de lege (art 18) nu face distinctie, intelegem ca si avocatul are nevoie de mandat special pentru a putea face acte de dispozitie, astfel ca in coroborare cu art 131 din Statutul profesiei de avocat, daca in contractul de asistenta sunt prevazute expres limitele mandatului, cu punct si virgula (avand in vedere ca in procedura medierii se asuma obligatii si se renunta la drepturi), partea poate fi reprezentata de avocat in mediere.
NCPC Art. 81 - Limitele reprezentării. Continuarea judecării procesului
(1) Renunţarea la judecată sau la dreptul dedus judecăţii, achiesarea la hotărârea pronunţată, încheierea unei tranzacţii, precum şi orice alte acte procedurale de dispoziţie nu se pot face de reprezentant decât în baza unui mandat special ori cu încuviinţarea prealabilă a instanţei sau a autorităţii administrative competente.
(2) Actele procedurale de dispoziţie prevăzute la alin. (1), făcute în orice proces de reprezentanţii minorilor, ai persoanelor puse sub interdicţie şi ai dispăruţilor, nu vor împiedica judecarea cauzei, dacă instanţa apreciază că ele nu sunt în interesul acestor persoane.
Statutul profesiei de avocat Art. 131
(1)Contractul de asistenta juridica prevede in mod expres intinderea puterilor pe care clientul le confera avocatului. In baza acestuia, avocatul se legitimeaza fata de terti prin imputernicirea avocatiala intocmita conform anexei nr. II la prezentul statut.
(3)Pentru activitatile prevazute expres in cuprinsul obiectului contractului de asistenta juridica, acesta reprezinta un mandat special, in puterea caruia avocatul poate incheia, sub semnatura privata sau in forma autentica, acte de conservare, administrare, sau dispozitie in numele si pe seama clientului.
In privinta spetelor in care discutam despre exercitarea in comun a autoritatii parintesti, trebuiesc descoperite cauzele interne care au generat conflictul, astfel ca numai prin analiza nevoilor, intereselor si dorintelor partilor direct implicate, mediatorul poate facilita comunicarea in sensul intelegerii, acceptarii si constientizarii acestor factori subiectivi declansatori ai conflictului dintre parti.
Partea subiectiva a unui astfel de conflict, mai ales ca trebuie sa avem in vedere in mod deosebit interesul superior al minorului, nu o poate cunoaste avocatul angajat, astfel ca in aceste conditii medierea poate esua. Cu alte cuvinte, simple, avocatul va incerca sa incheie o tranzactie cu drepturi si obligatii incadrate in norme juridice, in limitele predeterminate in mandat, pe cand cealalta parte, neasistata, va dori sa exploreze toate posibilitatile, sa negocieze, sa faca concesii punctuale, sa isi exprime nenultumirile, gandurile, etc (latura subiectiva a conflictului) in incercarea de a ajunge la un acord de mediere durabil in timp.
Partile pot parcurge procedura medierii si in sedinte separate, daca ele considera ca nu sunt pregatite sa se confrunte cu cealalta parte din conflict.
Daca la instante se ia in seama imputernicirea avocatiala si instanta este a treia putere in stat, puterea judecatoreasca, nu putem sa nu ne intrebam a cata putere in stat ar fi mediatorul...
In baza contractului de asistenta juridica se face imputernicirea avocatiala si in functie de contract se instituie puterile avocatului.