Incalcare confidentialitate

Catre domnul Freeelis.
Cu toate ca inteleg aceste obvservatii, nu stiu sigur cum sa le interpretez. Sunt obligatii pentru salariat, dar eu nefiind angajat acolo, trebuie sa mai tin cont de asaceva? Avand in vedere ca articolul publicat nu aduce nici un prejudiciu firmei, intrucat nu face referire la ea (si daca ar face-o, tot nu ar afecta-o), firma poate prodeca in asa natura incat sa poata inainta totusi un proces chiar daca nu este pe o baza legita? Sunt putin paranoic pentru ca nu este ceva cu care ma asteptam sa am de a face...

Încetarea obligaţiei de confidenţialitate, ce incumbă salariatului în temeiul art. 39 alin. (2) lit. d) din Codul muncii, poate avea loc în cazul în care informaţia devine publică, indiferent prin ce mijloace, în cazul în care caracterul secret al informaţiilor devine nelegitim, precum şi în caz de încetare a raportului de muncă, în acest ultim caz, cu excepţia situaţiilor în care informaţiile sunt secrete de fabrică sau de comerţ ori salariatul a intrat în posesia lor în mod nelegal. (Raluca Dimitriu, Precizări privind informarea şi consultarea părţilor raportului de muncă, în Revista română de dreptul muncii nr. 2/2007, p. 23) .

Este o fractura de logica, aici,obligatia de fidelitate prevazuta de art.39-(2) lit.d) Codul Muncii revine salariatului ope legis (de la lege), pe cand clauza de confidentialitate este lasata la aparecierea partilor, putand fi negociata,asa cum rezulta din preved.art.20 alin.1 si alin.2(d)Codul Muncii.Ca atare,cele doua clauze nu pot fi similare si clauza de fidelitate nu include implicit sau explicit clauza de confidentialitate deoarece,asa cum am aratat mai sus,sunt reglementate juridic diferit,obligativtatea lor rezultand din surse juridice diferite.Obligatia de fidelitate de la lege,iar obligatia de confidentialitate din vointa partilor( contractul de munca).

@ muriele

Chiar daca ar promova o actiune in instanta, asta nu inseamna ca va si castiga, indiferent ce ar invoca sau chiar daca isi va angaja un avocat.

Raspunsurile de mai sus sint edificatoare.Adaug doar ca daca intimplarile relatate si postate pe site sint formulate la modul general nu pot prejudicia firma la care ati lucrat sau clientii ei.Puteti, ca nota de umor , sa adaugati traditionala formulare la sfirsitul postarii : " Orice asemanare cu personaje sau intimplari reale , este pur intimplatoare ":).Revenind la lucruri serioase , nu indicati niciodata in postari date , nume si facsimile sau copii de acte reale fiindca dincolo de prederile legale din codul muncii , trebuie sa tineti cont ca un avocat meticulos , in temeiul principiului ca " cine a provocat un prejudiciu este obligat la o reparatie ( dezdaunare ) poate emite pretentii in civil , iar potrivit unei decizii CCR , calomnia a fost reincriminata in penal.
" Conform art. 1381 alin. (1), „Orice prejudiciu dă dreptul la reparaţie”. Dreptul la reparaţie se naşte din ziua în care prejudiciul a fost cauzat, chiar dacă acest drept poate fi valorificat numai la o dată ulterioară [art. 1381 alin. (2)]. într-o exprimare mai cuprinzătoare, raportul obligaţional în conţinutul căruia se află dreptul creditorului, adică al celui prejudiciat, şi îndatorirea corelativă la reparaţie, în sarcina persoanei răspunzătoare, se naşte în momentul cauzării prejudiciului, când sunt îndeplinite şi condiţiile angajării răspunderii civile delictuale. Desigur că această regulă este valabilă şi se aplică numai în cazul prejudiciilor actuale, în ceea ce priveşte prejudiciile viitoare, momentul naşterii dreptului şi respectiv obligaţiei la repararea lor coincide cu acela în care prejudiciul este cert, adică atunci când este sigur că se va produce şi poate fi determinată în prezent, cel puţin provizoriu, întinderea sa."