Corupere minori?

Nu stiu ce sanse am sa ma dau bine pe langa parintii fetei.Mama ei a spus ca va face tot ce ii va sta in putinta sa se razbune pe mine.MI-a spus ca i-am distrus copilaria insa fata nu are nicio remuscare,nimic.Nu cred ca realizeaza gravitatea situatiei.Sunt disperat nu stiu ce sa mai fac.Si eu peste 3 zile trebuie sa plec din oras sa ma duc la munca in alt oras.Viata mea e distrusa!

Urmati sfaturile pe care le-ati primit si totul se va termina cu bine pentru toata lumea. Ganditi pozitiv, in fond cu totii gresim uneori, fara sa vrem , chiar daca suntem adulti , si nu minori. Trebuie sa credem intotdeauna ca viata merge mai departe , indiferent cate grseli am comis, important este insa sa ne asumam greselile , si nu sa aruncam mereu vina pe ceilallti. Iar un alt lucru important este sa si invatam din greseli , astfel incat , sa nu le repetam. Viata la 18 ani abia incepe , prin urmare, nu puteti afirma ca este distrusa , ci doar , sa spunem, are doar un usor derapaj de la normalitate...succes inca o data .

Eu unul nu as dori sa va intalnesc... Pt ca ....sa spunem e mai bine asa
Totusi dpdv penal cred ca o scapati basma curata... Probleme psihice = marturie indoielnica (sau nu poate depunne marturie etc)

@legally sa spunem ca ai avea o sora de 13 aani cu probleme psihice.... MDA viata merge inainte

Multumesc pentru sfaturi.Mi-ati fost de mare ajutor.Pana la urma am reusit sa ma inteleg cu parintii fetei si nu vor mai depune plangere.Nu voi uita ce mi s-a intamplat niciodata.Pe viitor o sa fiu mult mai atent.Multumesc din nou.

Este , intr-adevar , dureros ceea ce i s-a intamplat fetei . Ea poate depune marturie , deoarece a implinit 14 ani. Problemele ei psihice , daca nu sunt atestate medical, ar trebui mai intai dovedite. Multi tineri , mai mult sau mai putin bolnavi psihic( emo spre exemplu) , incearca , sa ii spunem. ..un fel de suicid. Problema este mai profunda decat pare, deoarece, ceea ce fac acest tineri ,uneori chiar si adultii recurg la aceasta forma de atentionare a unor persoane , cum ca au nevoie de atentie , ca sunt singuri, sensibili, sa ii spunem, chiar daca e impropriu , o fornma de santaj sentimental. Adica , nu ave m date certe sa o includem pe fata din discutie in aceasta categorie, insa, daca ea umbla cu tubul cu tranchilizante in geanta asa cum umblu eu cu un tub de dropsuri, si mai si ameninta ca uite ce am aici , ori ramai cu mine , ori inghit astea, ma duce cu gandul ca ea nici nu isi doreste practic decat sa mentina aceasta relatie , este dependenta de ea, este debusolata si nu intrevede inca vreo solutie , si nu este pregatita pentru a -i pune capat. Im plus, parintii ei i-au lasat o libertate nefireasca , inca de la o varsta la care ea era vulnerabila , si ca atare, lipsita fiind de grija parintilor, poate chiar de afectiunea lor , incercand o anume maturizare prin prisma faptului ca tocmai se vazuse libera si de nimeni intrebata ce face cu viata ei. Acum , consider ca si interventia mamei este oarecum nejustificata , si ea trebuie sa i si asume lipsa de ocrotire si ar fi mai bine daca de acum inainte i-ar fi alaturi fetei si nu ar mai obliga-o sa treaca si printr-un proces. Dar daca totusi o va face, asta este, cred , neavand vreo dovada certa , faptul ca starea ei psihica nu este atestata medical , ci doar prin prisma gesturilor pe care le-a comis, ea a fost catalogata ca fiind labila psihic.
Acum observ ca baiatu l tocamai s-a inteles cu parintii fetei ...pare cea mai buna solutie.