Incasare pensie de la persoana alcoolica

Stimata Doamna Pintea, cu tot respectul, am lucrat cu astfel de cazuri...
Alcoolismul cronic apare dupa 4 pana la 6 ani cu alterarea grava a starii generale si tulburari psihice asociate (cu anosognozie sau necunoasterea bolii sale de catre subiect). Alcoolicul nu se mai poate stapani sa bea, chiar daca doreste aceasta. In asemenea cazuri un medic psihiatru poate pune un disgnostic competent cu privire la existenta sau inexistenta vreunei probleme de tulburare mintala.

Art. 936 CPC: Cererea de punere sub interdictie judecatoreasca a unei persoane se solutioneaza de instanta de tutela in a carei circumscriptie aceasta isi are domiciliul.

Art. 937 CPC: Continutul cererii
Cererea de punere sub interdictie judecatoreasca a unei persoane va cuprinde, pe langa elementele prevazute la art. 194, faptele din care rezulta alienatia mintala sau debilitatea mintala a acesteia, precum si dovezile propuse. - diagnosticul medicului psihiatru + ancheta sociala de cele mai multe ori.

Procurorul, direct sau prin organele politiei, va efectua cercetarile necesare, va lua avizul unei comisii de medici specialisti, iar daca cel a carui punere sub interdictie judecatoreasca este ceruta se gaseste internat intr-o unitate sanitara, va lua si avizul acesteia.

Tocmai pentru aceste elemente am indrumat initiatorul sa discute cu un psihiatru, pentru a vedea daca exista sau se poate dignostica o alienatie mintala provocata de alcool.
Unii alcoolici reprezinta un pericol atat pentru sine cat si pentru cei din jur. Un medic psihiatru poate pune un diagnostic pertinent.
Avocatul redacteaza cererea pentru instanta de tutela.
Cei de asistenta sociala completează evaluarea situaţiei economice şi sociale a persoanei adulte aflate în nevoie, a nevoilor şi resurselor acesteia. Asigură furnizarea de informaţii şi servicii adecvate în vederea refacerii şi dezvoltării capacităţilor individuale şi ale celor familiale necesare pentru a depăşi cu forţe proprii situaţiile de dificultate, după epuizarea măsurilor prevăzute în planul individualizat privind măsurile de asistenţa socială, asigură măsurile necesare pentru protecţia în regim de urgenţă a persoanei adulte aflate în nevoie, inclusiv prin organizarea şi asigurarea funcţionării în structura proprie a unor centre specializate.
Pot oferi servicii pentru recuperarea si reabilitarea persoanelor cu handicap, recuperare si reabilitare neuropsihiatrica si neuromotorie.

Cu acelaşi respect vă răspund că nimic din mesajul domnului care a deschis această discuţie nu vă îndreptăţea să vă gândiţi la punerea sub interdicţie. Intrebarea era "cum încasez pensia unei persoane alcoolice, care bea aceşti bani". Răspunsul este unul singur, şi anume nu se poate. Din ceea ce s-a scris aici nu rezultă că persoana în cauză este debilă sau alienată mintal din cauza consumului de alcool.

Faptul că aţi lucrat cu alcoolici nu vă transformă nici în medic, nici în cunoscător al instituţiei punerii sub interdicţie, care este o instituţie de drept civil. Românii sunt fruntaşi la consumul de alcool. Dacă ar fi să vă credem pe dvs., ar însemna că foarte mulţi români sunt alienaţi mintal şi ar trebui să fie puşi sub interdicţie.

În fine, foarte mulţi dintre noi avem în familie câte un alcoolic care - ce să vedeţi? - este departe de a fi o persoană lipsită de discernământ din cauza alienaţiei sau debilităţii mintale. Ca regulă, alcoolismul nu este asociat cu aşa ceva. Postez mai jos un fragment din lucrarea "Noul Cod civil. Comentariu pe articole", autori Flaviu Baias & Co, ca să vedeţi ce condiţii trebuie îndeplinite pentru admiterea unei cereri de punere sub interdicţie.

Art. 164.
Condiţii
(1) Persoana care nu are discernământul necesar pentru a se îngriji de interesele sale, din cauza alienaţiei ori debilităţii mintale, va fi pusă sub interdicţie judecătorească.
(2) Pot fi puşi sub interdicţie judecătorească şi minorii cu capacitate de exerciţiu restrânsă. (art. 211 LPA)
Comentariu
1. Noţiune. Interdicţia judecătorească este măsura de ocrotire, de drept civil, care se ia de către instanţa judecătorească faţă de persoana fizică lipsită de discernământul necesar pentru a se îngriji de interesele sale, datorită alienaţiei sau debilităţii mintale, constând în lipsirea de capacitate de exerciţiu şi instituirea tutelei (a se vedea Gh. Beleiu, Drept civil român. Subiectele dreptului civil, p. 378). (...)
2. Condiţii. Prevederile art. 164 stabilesc expres şi limitativ condiţiile de fond cerute pentru punerea sub interdicţie. Aceste condiţii trebuie îndeplinite în mod cumulativ şi constau în:
2.1. Lipsa discernământului. Discernământul presupune puterea omului de a-şi reprezenta corect consecinţele juridice civile ale manifestării sale de voinţă (a se vedea Gh. Beleiu, Drept civil român. Subiectele dreptului civil, p. 348). Pentru instituirea punerii sub interdicţie, persoana trebuie să nu aibă discernământ, iar lipsa discernământului să fie consecinţa alienaţiei sau a debilităţii mintale (lipsa discernământului se poate datora şi vârstei fragede, însă această situaţie nu intră sub incidenţa interdicţiei judecătoreşti). Lipsa discernământului, fiind o stare de fapt, poate fi dovedită prin orice mijloc de probă (a se vedea E. Lupan, Drept civil. Persoana fizică, p. 251).
2.2. Lipsa discernământului să fie cauzată de alienaţia sau debilitatea mintală. Potrivit art. 211 LPA, „În sensul Codului civil, precum şi al legislaţiei civile în vigoare, prin expresiile alienaţie mintală sau debilitate mintală se înţelege o boală psihică ori un handicap psihic ce determină incompetenţa psihică a persoanei de a acţiona critic şi predictiv privind consecinţele social-juridice care pot decurge din exercitarea drepturilor şi obligaţiilor civile”. Existenţa alienaţiei sau debilităţii mintale se constată de medicul de specialitate. În jurisprudenţă s-a mai reţinut că legiuitorul condiţionează punerea sub interdicţie de existenţa unei stări de tulburare mintală cu caracter general şi permanent. Slăbirea trecătoare a facultăţilor mintale, inconştienţa generată de beţie, hipnoză, de unele decepţii trecătoare etc. nu sunt de natură să determine luarea unei asemenea măsuri (ICCJ, secţ. civ., dec. nr. 3653/2004, pe www.scj.ro). (...)
2.3. Imposibilitatea persoanei de a se îngriji singură de interesele sale. Luarea măsurii de ocrotire se justifică prin faptul că persoana nu se poate îngriji de interesele sale în cadrul circuitului civil, din cauza lipsei de discernământ. În concluzie, putem afirma că nu se poate dispune punerea sub interdicţie în cazul în care o persoană nu este în măsură să se îngrijească de interesele sale, dar din alte motive decât lipsa discernământului şi nici atunci când lipsa discernământului se datorează altor cauze, iar nu alienaţiei sau debilităţii mintale (a se vedea G. Boroi, Drept civil. Partea generală, p. 381).

Buna ziua,
am urmarit subiectul tratat si raspunsurile pentru ce este un subiect care ma intereseaza direct; totusi, nu inteleg cum poate fi legea atat de oarba ; exista dna consilier juridic Pintea cazuri dramatice din cauza dependentei de alcool(de la abandon de familii, la violenta si chiar tragedii );nu inteleg cum puteti fi atat de sterila in raspunsuri!!! domnul care a initiat subiectul chiar are o problema reala si ma asteptam ca pe acest site de consultatii sa primeasca macar niste repere , daca nu solutii;
Da, exista persoane care din cauza dependentei de alcool nu mai sunt normale, isi fac rau lor insisi si fac lor celor din jur,mai ales celor dragi; si Da, alcoolismul ,cand ajunge la un anumit nivel ar trebui declarat boala psihica si persoana pusa sub interdictie si internata fortat; si Da, ar trebui sa privim fiecare caz cu obiectivitate si sa incercam sa gasim solutii cat mai fiabile, dincolo de prevederile sterile ale unor legi de multe ori fara nici o corespondenta cu realitatea ;
imi pare rau!