Singura problemă e că nu ştim dacă e cu adevărat cu titulatura dată acestuia de Consilier Juridic, dar atâta ştiu, că la Adunarea Generală Preşedinta Asociaţiei a scris în Procesul-Verbal că una din Hotărârile adoptate acolo e şi cea în care scrie
"Menţinerea contractului de consiliere juridică cu cabinetul de avocatură.". Eu cred că e valabilă legea şi pentru cabinetul de avocatură, nu doar pentru avocatul de acolo care consiliază în realitate această Asociaţie de Proprietari (l-au "ascuns" sub titulatura de cabinet de avocatură).
Decizia C.C.R. nr.101/2014 (extras) - "Profesia de consilier juridic, nefiind o profesie liberală asemenea celei de avocat, nu poate fi exercitată decât în limitele cadrului legal al raportului de serviciu (în condiţiile prevăzute de Legea nr.188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici) sau al raportului juridic de muncă (în urma încheierii unui contract individual de muncă în conformitate cu prevederile Codului muncii).”
Referitor la pretinsa încălcare a prevederilor constituţionale ale art. 41, Curtea reţine că aceasta este neîntemeiată, întrucât libertatea alegerii profesiei, a meseriei şi a locului de muncă nu înseamnă că orice persoană, oricând şi în orice condiţii, poate exercita profesia sau meseria pe care o doreşte.
Din ce văd că arată legile, par lucruri grave la adresa acelui avocat al Asociaţiei (băgat la grămadă, în cabinetul de avocatură), care consiliază juridic şi pe această funcţie ia bani lunar (a avut la început, vreo 6 luni, 1.000 lei/lună), dar ia şi Onorariul de avocat pentru reprezentarea în procese.
Numai art.113 din Legea 51/1995 pare cel mai explicit, chiar dacă e vorba în speţa noastră de un cabinet de avocatură:
„(1) persoanele fizice sau juridice care au fost autorizate în baza altor acte normative ori au fost încuviințate prin hotărâri judecătorești să desfășoare activități de consultanță, reprezentare sau asistență juridică, în orice domenii, își încetează de drept activitatea. Continuarea unor asemenea activități constituie infracțiune și se pedepsește potrivit legii penale.
(2) De asemenea, la data intrării în vigoare a prezentei legi încetează de drept efectele oricărui act normativ, administrativ sau jurisdicțional prin care au fost recunoscute ori încuviințate activități de consultanță, reprezentare și asistență juridică contrare dispozițiilor prezentei legi.
(4) Consiliile și decanii barourilor au obligația și autorizarea să urmărească ducerea la îndeplinire a prevederilor alin. (1) și (2) și să ia măsurile legale în acest sens.
Cum aflăm dacă acest cabinet de avocatură "
a fost autorizat în baza altor acte normative ori a fost încuviințat prin hotărâri judecătorești să desfășoare activități de consultanță, reprezentare sau asistență juridică, în orice domenii" ?
E mai greu de reclamat la Baroul din oraş acel cabinet de avocatură pentru simplul motiv că "şeful" acestuia este prodecan al Baroului din acelaşi oraş !
În acest caz, nu e mai bine să sesizăm Baroul central din Bucureşti, odată ce acest pro-decan ar fi incompatibil pentru a judeca acea reclamaţie, ştiind că e chiar şeful acelui cabinet de avocatură care ia bani şi pentru consiliere sau asistenţă juridică, dar şi pentru onorariul de avocat (acelaşi, de 2 ani) ?
Acest pro-decan, chiar dacă s-ar "recuza", colegii lui din conducere ar putea influenţa decizia finală împotriva casei de avocatură (avocatului de acolo).
PUTEM FACE SESIZARE DIRECT CĂTRE BAROUL BUCUREŞTI ?