ordonanta de plata =procedura concilierii directe?

timi a scris:

iuna a scris:

recitind postul meu, imi dau seama ca nu se intelege ce am vrut sa zic :">.

in prezent ma aflu pe dreptul comun, am respins deja actiunea intemeiata pe OUG 119/2007.
intrebarea corecta era daca acum, in cadrul actiunii pe dreptul comun, faptul ca in prealabil s-a desfasurat un proces impotriva debitorului - temeiul fiind OUG119/2007 - se poate afirma ca ratiunea concilierii directe a fost indeplinita prin desfasurarea acestui proces, asa cum se afirma despre somatia de plata.

Uite ce zice Inalta despre aceasta chestiune. Sper sa te ajute.

Raţiunea concilierii prealabile este aceea de a simplifica şi degreva judecăţile având ca obiect pretenţii de natură bănească, pretenţii ce pot fi soluţionate pe cale amiabilă şi într-un termen scurt. Această raţiune este practic realizată şi atunci când încercarea de conciliere a avut loc în cadrul unei alte proceduri, cum este cea a somaţiei de plată sau când procedura concilierii a fost îndeplinită după introducerea cererii de chemare în judecată. [...] În cauză, pretenţiile reclamantei-creditoare şi actele doveditoare pe care se sprijină au fost aduse la cunoştinţa pârâtei-debitoare prin cererea de somaţie de plată adresată Tribunalului Bucureşti la 6.12.2001 (anterior formulării acţiunii în pretenţii pe baza dreptului comun), dându-i-se astfel posibilitatea de a-şi exprima punctul de vedere. Totodată, din actele de la dosar a rezultat că reclamanta a convocat pe pârâtă la concilierea prevăzută de art.7201 Cpc prin actul din 22.08.2002, iar concilierea propriu-zisă s-a realizat la 6.09.2002, ambele date situându-se înaintea primului termen de judecată fixat la 4.10.2002. Prin urmare, în cauză, scopul şi finalitatea prevederilor art.7201 Cpc au fost aduse la îndeplinire, stabilindu-se că voinţa părţilor a fost şi este de a rezolva litigiul pe cale judecătorească şi nu pe cale amiabilă.

ICCJ, Secţia comercială, decizia nr.3184 din 30.09.2004.

Nu este o decizie dincolo de orice critica si nu este o decizie obligatorie pentru instantele de judecata. Fiecare caz in parte are particularitatile sale, iar din lecturarea considerentelor expuse rezulta ca o procedura a concilierii prevazute de art. 720 indice 1 s-a realizat in cauza examinata de ICCJ. De asemenea, se poate observa ca in acea cauza s-a realizat o somatie de plata, urmata de procedura speciala a concilierii directe, apoi fiind introdusa o actiune in pretentii pe fond. Exact ceea ce am spus si eu anterior: dupa somatia de plata trebuie realizata procedura concilierii prevazute de art. 720 indice 1 C. proc.civ.

Intr-adevar, nu este o decizie obligatorie pentru instantele de judecata.
Dar atunci cand formulezi o cerere de chemare in judecata, nimeni nu te impiedica sa faci referire la o asemenea decizie. E chiar recomandabil.
Bineinteles, asta nu-ti garanteaza, din pacate, faptul ca instanta va tine cont de hotararea indicata. Dar ... la razboi ca la razboi ! Trebuie sa te folosesti de tot „armamentul” din dotare.

Iata inca o speta interesanta:

R O M A N I A
INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
SECTIA COMERCIALA

Decizia nr. 1194/2004 Dosar nr. 224/2003

Sedinta publica de la 25 martie 2004

Asupra recursului de fata:
Din examinarea lucrarilor din dosar, constata urmatoarele:
Prin sentinta nr. 140 din 12 decembrie 2002, Curtea de Apel Bucuresti, sectia a VI-a comerciala, a admis exceptia prematuritatii actiunii invocata de parata, S.N.T.F.M. C.F.R. M. SA, si a respins actiunea reclamantei SC S.M.R.SA Bals, ca prematur introdusa.
Pentru a hotari astfel, instanta a retinut ca reclamanta, anterior sesizarii instantei, nu a urmat procedura prevazuta de art. 720 ind 1 C. proc. civ.
Totodata, instanta de fond a apreciat ca nu pot fi primite apararile reclamantei, privitoare la lipsa caracterului concilierii directe ca fine de neprimire a actiunii, a efectuarii acesteia in continut echipolent, prin investirea anterioara a instantei de judecata, in temeiul dispozitiilor O.G. nr. 5/2001, iar refuzul primirii cererii ar constitui o incalcare a principiului liberului acces la justitie.
Impotriva hotararii primei instante, reclamanta a declarat recurs, intemeiat pe art. 304 pct. 9 si art. 3041 C. proc. civ.
Dezvoltand motivele de recurs, reclamanta a reiterat apararile formulate la solutionarea de catre instanta de fond a exceptiei de prematuritate invocata de parata.
In concluzie, reclamanta a solicitat admiterea recursului, casarea hotararii atacate si trimiterea dosarului aceleiasi instante, in vederea solutionarii in fond a cauzei.
Recursul este fondat, pentru considerentele ce se vor arata in continuare:
Intre altele, o conditie esentiala de exercitare a actiunii civile si de dobandire a calitatii de parte este reprezentata de existenta dreptului recunoscut si ocrotit de lege, actual. De asemeni, cu referire la conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca pretentia dedusa judecatii, dreptul trebuie sa fie exercitat cu buna-credinta, potrivit scopului economic si social pentru care a fost recunoscut.
In raport cu cele aratate, exceptia de prematuritate priveste exclusiv actualitatea dreptului, in conditiile unei actiuni in realizare, privitoare la deducerea spre solutionare a unui drept nascut sau a unuia sub conditie suspensiva, anterior implinirii acesteia.
Or, in cauza, dreptul invocat de reclamanta s-a nascut la data neindeplinirii de catre parata a obligatiilor de plata contractual asumate, asa incat, in mod gresit, exceptia a fost admisa, imprejurare in raport cu care recursul se constata a fi intemeiat sub aspectul acestor critici.
Pe de alta parte, in raport cu dispozitiile art. 720 ind 1 alin. (5) C. proc. civ., nedeterminarea in concret a raportului juridic litigios, prin conciliere directa, nu poate constitui un fine de neprimire.
Ca atare, neefectuarea concilierii directe poate genera alte consecinte procesuale, exclusa fiind, insa, respingerea actiunii reclamantului ca prematur introdusa, asa incat recursul se constata a fi fondat si sub aspectul acestor critici.
In fine, sintagma - reclamantul va incerca solutionarea litigiului prin conciliere directa, cu cealalta parte - poate semnifica si conotatiile vizate de reclamant, cu referire la echipolenta procedurii somatiei de plata. In consecinta, pentru considerentele ce preced, conform art. 312 alin. (5) C. proc. civ., Curtea va admite recursul, va casa hotararea atacata si va trimite dosarul aceleiasi instante in vederea judecarii cauzei.

PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
D E C I D E:


Admite recursul declarat de reclamanta, SC S.M.R. SA Bals, judetul Olt, impotriva sentintei nr. 140 din 12 decembrie 2002 a Curtii de Apel Bucuresti, sectia a VI-a comerciala, pe care o caseaza si trimite cauza, spre judecare, la aceeasi instanta.
Irevocabila.
Pronuntata, in sedinta publica, astazi, 25 martie 2004.

Fosta instanta suprema nu detine adevarul suprem, sunt si acolo destui care ... Ce pot sa comentez la postarile referitoare la faptul ca o procedura prevazuta in Codul de procedura civila in mod expres, fara enunturi echivoce, este interpretata drept posibila a fi indeplinita prin "echipolenta" ? As rade, insa cand stii ca dupa suprema nu mai urmeaza nimic nu poti decat sa plangi. Bine, pentru partile in cauza nu este un capat de lume, pot relua litigiul, insa ma intreb de ce sau de cand nu mai conteaza
Art. 109 din C. proc. civ. teza a II-a si a III-a:
Oricine pretinde un drept impotriva unei alte persoane trebuie sa faca o cerere inaintea instantei competente.
In cazurile anume prevazute de lege, sesizarea instantei competente se poate face numai dupa indeplinirea unei proceduri prealabile, in conditiile stabilite de acea lege. Dovada indeplinirii procedurii prealabile se va anexa la cererea de chemare in judecata.

Haideti sa haidem, sa extrapolam si sa echipolam si in contencios administrativ ca m-am intalnit eu cu primarul si i-am atras atentia ca nu sunt multumit de raspunsul primit, ca tot nu este asa de important sa indeplinim o procedura prealabila, obligatorie, norma cu caracter special de stricta interpretare si aplicare.
Speta aratata este interesant de prost solutionata.

nici mie nu mi se pare ca solutia Inaltei Curti este litera de lege, chiar daca as accepta si faptul ca da, poate, ratiunea lui 720 indice1 este de a incerca o conciliere a partilor, si nu de a pune piedici reclamantului, si asa pagubit de debitor...

insa aceasta echipolenta ar trebui verificata de la caz la caz, nu sa se considere, in mod automat ca parcurgandu-se procedura somatiei de plata sse suplineste obligatia respectarii procedurii concilierii directe.

adica in cazul meu, chiar nu mi se pare aplicabila aceasta similitudine.
- mi s-a facut o convocare la conciliere, dar nu mi s-au comunicat acte (deci convocarea e nula, zero barat)
- in procedura ordonantei de plata, la fel, nu s-au depus acte, doar un tabel centralizator cu sumele pe care le-as datora. normal ca cererea de ordonanta de plata a fost respinsa.

prin urmare, niciuna din cele doua proceduri nu ar respecta 720 indice 1, oricat de multa bunavointa ai avea de a lua in considerare exclusiv ratiunea concilierii directe.

a, si bineinteles, creditorul imi citeaza in actiune speta invocata aici...

„Art. 7201 - În procesele şi cererile în materie comercială evaluabile în bani, înainte de introducerea cererii de chemare în judecată, reclamantul va încerca soluţionarea litigiului prin conciliere directă cu cealaltă parte.
În scopul arătat la alin. 1, reclamantul va convoca partea adversă, comunicându-i în scris pretenţiile sale şi temeiul lor legal, precum şi toate actele doveditoare pe care se sprijină acestea.
Raţiunea concilierii prealabile este aceea de a simplifica şi degreva judecăţile având ca obiect pretenţii de natură bănească, pretenţii ce pot fi soluţionate pe cale amiabilă şi într-un termen scurt.
Pentru a fi solutionat pe cale amiabila litigiul, prin conciliere directa, si pentru a putea fi considerata somatia de plata o forma de conciliere, reclamantul trebuie sa-i comunice partii adverse, in scris, pretentile sale si toate actele doveditoare pe care se sprijina acestea.
In cazul de fata, dupa parerea mea , nu poate fi considerata actiunea intemeiata pe O119/2007 ca o forma de conciliere directa deoarece nu au fost aduse ca probe inscrisurile pe care se intemeiaza ceanta.