Nu stiu daca problema mea se incadreaza in acest domeniu ,dar incerc totusi sa va adresez cateva intrebari in speranta ca imi veti putea raspunde, sau eventual indruma spre o alta sursa unde m-as putea informa.Iata povestea mea. Dupa aproape 6 ani de trait in concubinaj ne-am despartit din diverse motive,ne-am inteles amical(cel putin asa am crezut atunci ) asupra impartirii imobilului construit impreuna,precizez ca imobilul este trecut doar pe numele lui, la vremea respectiva n-am avut nicio problema legata de acest aspect,in naivitatea mea nu credeam ca se va ajunge aici.Din proprie initiativa m-am mutat din imobil,si am fost de acord ca partea mea sa fie achitata chiar si in rate.A trecut 1 an de atunci si nu am primit decat un sfert din ce mi se cuvine,motivand ca nu are bani si sa am rabdare.In urma unui ultimatum dat, m-a acuzat prin sms si verbal ca am patruns in absenta lui in locuinta si am furat bunuri si o suma mare de bani.Iar aceasta suma sa o consider achitarea lui de datorie fata de mine.M-a avertizat ca daca mai incerc sa-l contactez si sa mai emit pretentii, cheama politia si ma acuza oficial de furt avand si dovezi care ma incrimineaza.Sunt uluita si e putin spus.Ce pot sa fac? Care sunt sansele de a-mi recupera restul banilor? Pot sa-l acuz de calomnie doar pe baza unor mesaje scrise? multumesc
Regimul comunităţii de bunuri nu foloseşte concubinilor, deoarece concubinajul este în afară de lege iar statul ocroteşte numai căsătoria - art. 1 alin. (1) şi (3) din Codul familiei. În raporturile patrimoniale dintre concubini sunt aplicabile dispoziţiile din dreptul comun care reglementează proprietatea pe cote-părţi, în măsura în care este dovedită existenţa unei asemenea proprietăţi.
De asemenea, s-a decis că în cazul concubinilor nimic nu împiedică să se constate existenţa unui drept de proprietate comună pe cote-părţi al concubinilor asupra bunurilor dobândite de ei, în raport de contribuţia fiecăruia la dobândirea lor, stabilită prin probe. Rezultă că, în cazul concubinilor, bunurile devin proprietatea comună pe cote-părţi pentru fiecare în proporţia în care a contribuit ia achiziţionarea lor, indiferent pe numele căruia dintre ei s-a făcut actul de cumpărare, iar dovada cu martori este admisibilă pentru a se dovedi contribuţia concubinului la achiziţionarea unui bun.
Contribuţia concubinilor la dobândirea bunurilor în timpul convieţuirii lor este o chestiune de fapt şi poate fi lămurită pe baza probelor ce se administrează. În cazul concubinajului, dovada proprietăţii indivize trebuie făcută în raport de fiecare bun, nu în raport de totalitatea bunurilor.