Hotararea poate fi supusacaii extraordinare de atac.
In plus, vedeti jurisprudenta ICCJ, Dec.2683/2005.
art.426 (ncpp) Cazurile de contestaţie în anulare
Împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestaţie în anulare în următoarele cazuri:
[...]
e) când judecata a avut loc fără participarea procurorului sau a inculpatului, când aceasta era obligatorie, potrivit legii;
[...]
Facsimil din Decizia ICCJ, mai jos:
Pe de altă parte, potrivit art. 3859pct. 5 C. proc. pen., hotărârea este supusă casării când, printre altele, judecata a avut loc fără participarea procurorului, când aceasta era obligatorie, potrivit legii.
Din dispozițiile referitoare la participarea procurorului rezultă că legea nu se mulțumește cu simpla prezență fizică a acestuia, ci îl obligă să pună concluzii, arătând și ordinea în care, în cursul dezbaterilor, președintele completului de judecată trebuie să dea cuvântul.
Prin urmare, într-o corectă aplicare a legii, este echivalentă cu neparticiparea la judecată situația în care procurorul deși prezent în instanță la termenul când s-a dezbătut cauza nu a pus concluzii cu acel prilej.
Așa cum s-a arătat, instanța a fost sesizată cu o plângere împotriva rezoluției procurorului, astfel că, potrivit dispozițiilor sus-menționate, participarea procurorului la ședința de judecată era obligatorie.
Din examinarea încheierii de ședință de la termenul când s-a dezbătut cauza și s-a amânat pronunțarea, rezultă că procurorul, deși prezent în instanță nu i s-a dat cuvântul, situație în care a fost lipsit de dreptul și totodată obligația de a pune concluzii asupra cauzei deduse judecății, ceea ce este echivalentă cu neparticiparea sa la proces.
Constatându-se, astfel, existența cazului de casare prevăzut în art. 3859alin. (1) pct. 5 C. proc. pen., se impune casarea hotărârii atacate și rejudecarea cauzei.