Divort-- Fetita de 10 ani

gheorghe175 a scris:

Sincer nu mai amintesc exact unde am citit ( atunci inca nu am crezut ca se va ajunge pana la divort )
Dar este clar ca se scria despre modificarea legislatiei la nivel european .
Ideea principala era ca parintele nu de la copil ci de la sotie divorteaza si din aceasta cauza nu trebuie sa depinda de fosta sotie in privinta timpului petrecut cu copilul

Să nu uităm că „soţul divorţează de soţie, nu şi de copil”. Practic, respectarea interesului superior al copilului înseamnă a i se asigura acestuia un contact cu părinţii săi cât mai apropiat de cel avut înainte de separarea părinţilor. Orice încălcare a acestui principiu lasă urme adânci asupra copilului şi măreşte tensiunile şi conflictele între părinţi, transformând copilul într-un simplu obiect de răzbunare şi şantaj cum, din păcate, decenii întregi s-a şi întâmplat în România.

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat Rezoluţia 2079 (2015) privind „Egalitatea şi autoritatea părintească comună: rolul taţilor”. Cu siguranță suntem în fața unei decizii revoluționare, prin care, se urmărește o schimbare fundamentală menită nu doar la nivelul legislației, ci, mai curând la nivelul practicii judiciare.
Sub acest aspect, al tratamentului “egalitar” dintre părinți, trebuie să recunoaștem că, România are obligația morală de a repara, în multe situații, daunele pricinuite acestor relații, părinte-copil, separați, în baza unei jurisprudențe ce nu a reușit să se adapteze imperativelor legate de aderarea la Uniunea Europeană, prin aceea că, fie, s-au stabilit “programe de vizitare” insuficient adaptate nevoilor concrete pentru încuarajarea relației dintre copil și părinte (de regulă tata), fie, nu s-au luat măsuri prompte și eficiente, pentru înlaturarea unor situații ce impiedicau aceste relații, de exemplu, împotrivirea celuilalt părinte.
În prezent, lucrurile se schimbă radical, deoarece Adunarea Parlamentară pornește și consființește regula fundamentală conform căreia “respectul pentru viața de familie este un drept fundamental consființit în Articolul 8 al Convenției Europene a Drepturilor Omului și de numeroase alte documente juridice internaționale. Pentru un părinte și copilul său, posibilitatea de a fi împreună reprezintă o parte esențială a vieții de familie. Separarea părinte-copil are efecte iremediabile asupra relației acestora. De aceea, o astfel de separare ar trebui să fie dispusă exclusiv de către o instanță de judecată și numai în împrejurări excepționale care să implice riscuri grave la adresa interesului superior al copilului”.
Totodată, amintește faptul că “Autoritatea părintească comună presupune faptul că părinții au anumite drepturi, obligații și responsabilități față de copiii lor. Cu toate acestea, în realitate tații sunt uneori confruntați cu legi, practici jurisprudențiale, precum și prejudecăți care le răpesc dreptul de a avea o relație susținută cu copiii lor. Prin rezoluția sa nr. 1921 (2013) cu privire la ”Egalitatea dintre sexe, reconcilierea vieții personale și profesionale și autoritatea părintească comună”, Adunarea Parlamentară a solicitat autorităților din statele membre să respecte dreptul taţilor de a se bucura de autoritate părintească comună, prin a se asigura că dreptul familiei prevede, în caz de separare sau de divorț, posibilitatea unui înţelegeri dintre părinţi cu privire la custodia comună fizică a copiilor, respectându-se asfel interesul lor superior”.
De asemenea, Adunarea Parlamentară este ferm convinsă că încurajarea autorităţii părinteşti comune ajută la depășirea stereotipurilor de gen cu privire la rolul femeilor și al bărbaților în cadrul familiei și reprezintă pur şi simplu o reflectare a schimbărilor sociologice care au avut loc în ultimii 50 de ani în ceea ce privește modalitatea în care este organizată viața privată şi de familie. SURSĂ ARTICOL: [ link extern ]

Rezoluţia Consiliului Europei nu aduce nimic nou ca principiu , faţă de reglementările anterioare.
Dacă citiţi ceea ce copiaţi din diverse articole, unde fiecare îşi expune propria părere, părere care nu reprezintă adevărul absolut, conştientizaţi că legislaţia românească în materie a devansat această "Rezoluţie".
În plus, rezoluţiile nu sunt literă de lege pentru ţările membre ale UE, ci doar nişte "indicaţii preţioase".
Bunăoară, Austria nu recunoaşte autoritatea părintească comună, la ei mai funcţionează încredinţarea minorului. Probabil mai sunt şi alte state la fel.
În ce priveşte programul de vizită, de exemplu, în Germania, în cazurile în care minorii refuză plecarea cu un părinte la program de vizită -DA, în Germania există programul de vizită! - aceste relaţii se petrec într-un spaţiu special amenajat la institutul care se ocupă de minori , spaţiu în care opilul socializează cu părintele, în prezenţa personalului specializat. Sub nici o formă nu se execută silit programul de vizită şi nu este amendat părintele rezident, în favoarea celui cu dreptul.
A primit răspunsuri corecte: în caz de divorţ, va beneficia de autoritatea părintească comună, va avea drept de vizită, dacă nu se înţelege cu privire la modul de realizare a acestuia cu viitoarea fostă soţie şi cu fetiţa, va decide instanţa în locul lor.

Buna ziua

Inteleg ca prea multe sanse nu am sa obtin de la instanta jumatate din timpul fetitei , desi exista rezolutii.

Inca pe acte nu am divortat si cum am inteles de la sotia mea nici nu se grabeste.
Dar in doua luni vrea sa plece cu fetita intr-un aparatment care trebuie platit in 10 ani.

Pretul aparatmentului ( sa inteles ca nu va fi calculat dobanda , numai ratele trebuie sa fie achitate - asta e intelegerea cu dezvoltatorul imobiliar) va fi platit ( ratele ) de catre ambele parinti

Eu stiu ca daca in acte inca nu am divortat , iar ratele vor fi platite de ambele parti atuni apartementul va avea doi proprietari : sot si sotie

Sotia imi spune ca locuinta va fi numai ai ei - va ramane ai ei si cand fetita va implinii 18 ani si va pleca de acasa
Greseste sau nu ?

Ne-am inteles ca lunar banii voi da la sotie iar ea va plati ratele .

Sincer pentru mine inca sunt multe necunoscute in acest caz - va rog sa-mi ajutati ca sa gandesc corect

Ea altfel mi-a fixat suma cat sa platesc lunar , altfel nu va lasa fetita numai 2 weekenduri pe luna , cat va decide instanta

Deacea imi intereseaza Rezolutia Europeana si toate aspectele acestui caz pentru ca ma simt cam nedreptatit din toate punctele de vedere .



Cu deosebita consideratie
gheorghe175

Dacă veți cumpăra acum casa va fi comuna, iar dacă ratele se plătesc impreuna (plătiți jumătate de rata direct dezvoltatorului), apartamentul se va imparti pe jumătate la un partaj.

Domnule, apartamentul va fi si al dvs, si sub nici o forma nu are cum sa fie al sotiei ”cand fetita va implini 18 ani si pleaca de acasa”.Nu stiu sa fie vreo lege de impropietarire in acest mod.
Nu sotia poate sa stabileasca suma de plata lunara, ci instanta hotaraste, in urma divortului, de obicei cca 25% din venit.
Tot instanta, nu sotia, va a da dreptul sa luati fetita 2 week-end-uri pe luna.
Si sotia nu va poate obliga sa platiti un apartament pt ea si copil, 10 ca apoi sa ramana doar al ei... Doar dvs hotarati daca vreti, daca aveti vreun beneficiu din treaba asta.