Donatie sau vanzare-cumparare

Nu este inatacabila așa cum ziceți. Orice înstrăinare cu titlu oneros între copii și părinți este prezumată a fi donație. La momentul în care ați cumpărat casă puteați da O procura tatălui să cumpere pt dvs nu să cumpere pe numele dansului. Probabil nu depărtarea de țară ci altceva v a făcut să alegeți această soluție defavorabilă.
Donațiile sunt supuse reducțiunii pentru cotă de rezervă succesorală ce li se încălca moștenitorilor rezervatari adică soție și copii, în cazul dvs. Nu se pot da declarații sau întocmi acte pentru ca pactul asupra unei viitoare succesiuni este interzis. Succesiunea se deschide prin moarte.
Dacă faceți vânzare trebuie să dați preț, preț real sincer serios și prin transfer bancar.
O alternativă ar fi un contract de întreținere între dvs și părinți iar soră dvs să fie declarant în act .este singură soluție legală și cu șansele minime aproape 0% de desființare, numai ca dvs trebuie să prestați întreținere părinților dvs constând în hrană medicamente haine și să locuiască în casă până la sfârșitul vieții dânșilor.

Eu as mai vedea o solutie: O dare in plata.
Cata vreme nimeni nu contesta ca dvs. i-ati dat banii tatalui dvs ca sa-si cumpere casa, acesta a fost un imprumut. Un imprumut fara termen poate fi declarant exigibil oricand. Dvs, acum cereti banii.
Formulati o notificare prin executor ptr suma imprumutata si dobanzi.
Neavand cum sa va inapoieze banii, tatal dvs. va stinge creditul cu imobilul. Care intra in proprietatea dvs. Si nu poate fi interpretata.

Cum poate dovedi ca a dat acea sumă? Nu există un contract de împrumut. Nu se poate prin executor. Ca să faceți O dare în plată care este un act notarial trebuie să existe O datorie. Adică tatăl dvs ar trebui să recunoască O datorie și să O stingă prin acel imobil însă acest raport juridic nu oglindește realitatea.

o simulatie prin interpunere de persoane ar oglindi realitatea, cred insa ca ar costa destul un proces, poate ar fi mai simplu de dat in plata, cred ca tatal ar recunoaste datoria.

Buna ziua!
In primul rand doresc sa va multumesc foarte mult pentru raspunsurile extrem de pertinente. Nu m-am gandit atunci sa-i fac o procura pentru cumparare, cred ca nici nu aveam posibilitatea sa ajung la ambasada pentru asa ceva, Nu exista discutii intre noi cu privire la proprietatea mea asupra imobilului, dar vreu sa punem lucrurile in ordine din punct de vedere legal. De aceea caut solutia cea mai ieftina si cea mai sigura.
Cu privira la darea in plata, este nevoie de un proces, sau este suficient un act notarial prin care tatal meu recunoaste ca a primit de la mine o suma de bani pe care n-o poate restitui si imi plateste datoria cu imobilul respectiv?
O zi buna va doresc!