Corupere minori

Buna ziua,

Am spus ca erau previzibile deoarece, din experienta, cunoastem destul de multe scheme. Mai mult, urmarind cel mai simplu model prin care actul volitiv ajunge la fapta si dinamica acestui traseu putem accesa destul de multe variante.
Sigur ca nu pretind ca "le stiu pe toate"; fac parte dintre cei care pun intrebari fara a avea pretentia ca am certitudini. Cine are numai raspunsuri cred ca este paranoic.
Asa cum am spus mai sus, am recurs la toate caile; intalniri cu profesorii, cu profesori si parinti+copiii, cu psihologul scolii apoi la un psiholog specializat. Am hotarat sa le acord o anumita libertate de comunicare incercand sa-i tentez sa comunice in fiecare seara in scris astfel incat sa-i ajut sa exerseze si in acest fel exprimarea sentimentelor.
Ce nu am facut, este sa accept vizite deoarece sunt dator ( doar atat mi-a mai ramas) sa explic o situatie nefireasca pentru care dau socoteala.Mai mult, unii profesori ameninta cu exmatriculare deoarece multe intalniri sunt in curtea sau pe holurile scolii si felul acestora scandalizeaza (sunt lipsite de decenta).
Cu toate aceste intampinari la care am recurs nu am avut succes. Au evoluat negativ pana la a consuma droguri si a amaneta lucruri din casa.Fiind major(baiatul), au putut merge la casele de amanet.Asa stand lucrurile m-am gandit sa cer ajutorul pe acest site si va multumesc pentru staruinta cu care mi-ati raspuns.
Din pacate tot ce m-ati indrumat am si facut( mai putin vizitele in familie)iar rezultatele au fost negative.
Credeam ca voi gasi o lege creata din acest spirit, ca trebuie sa existe o metoda de protectie la limita.

Nu, nu vizitele in familie au fost esenta, acceptarea. Din pacate, cred ca e prea tarziu, vazand ca vorbim despre droguri si altele.
Ar fi de luat in calcul sa va mutati. Poate e o limita a mea, insa drogurile sau orice forma de pierdere a ratiunii si malformare a emotiilor nu sunt benefice. E prea mult.
Cred ca lipsa de acceptare insa e o problema si va continua sa fie. Aceasta parte nici n-am observat sa o fi inteles.
Pe de alta parte, frica dv. exista. Ea nu conteaza, conteaza copilul dv. Amenintarile profesorilor nu conteaza. Si daca o exmatriculeza, care e problema? Sta mai mult acasa? Isi gaseste un job acusi, ca are 15 ani? Foarte bine.

Fiica dv. are 14 ani si a luat lucruri din casa? Discutati cu ea, la urmatoarea abatere faceti plangere penala.
Are nevoie de bani? Foarte bine, daca insa e atat de matura, sa ii castige, sa raspunda. E ok.
Mi se pare ca nu ii permiteti sa isi asume raspunderea.

Daca nu merge, mutati-va. Dar la psiholog nu mergeti de 2 sau de 17 ori, mergeti pana cand e bine. Luni, ani, pana cand e bine.

Nu pot sa-mi iau casa si terenul, firma si angajatii si...sa ma mut.
Este o situatie anormala si nu sunt singurul care trece prin acest "model".Ar trebui sa existe legi care sa ne protejeze.
Oare trebuie sa ajungem la coruptia sexuala si la fapta pentru a scrie o lege?; mutilarile spiritului sunt de multe ori mai grave. Viata cuiva poate fi ratata pentru ca legile nu condamna un psihopat sau un violator sau un criminal decat in momentul faptuirii.Acesti oameni inainte de fapta apeleaza la seductie ca instrument impotriva celor care nu au suficient discernamant( si revin la caz :el 20 de ani, ea-14 ani)
Stim care sunt valorile acestei vieti in aceasta lume si nu putem anticipa ce se poate intampla in momentul aparitiei nefirescului?
Daca am trai izolati si nu in societati catre care delegam anumite puteri ale noastre, ne-am face singuri dreptate.
Eu sunt de acord sa-mi deleg puterile catre forurile competente si, in consecinta, astept sa beneficiez in urma acestui contract social.
Va rog sa-mi gasiti o lege pentru a-l impiedica pe acest individ sa mai corupa un copil.

Vreau sa va multumesc inca odata pentru sprijin. Am convingerea ca aceste discutii pot avea o finalitate pozitiva.

Tata draga, este cumplit, vreti un raspuns, dar mai ales o solutie, acum! E firesc, e normal, suferiti ca un caine si va revolta neputinta de a va proteja fata.
Nu puteti cere ordin de restrictie, caci nu indepliniti conditiile care tin de natura relatiei dintre cel ce solicita si cel impotriva caruia s-ar emite ordinul. Asa e in Romanica cu ordinul.
Puteti face o plangere penala pentru act sexual cu minor, asumand ca ati auzit aceasta marturisire a fetei la telefon catre o prietena sau unde ati auzit-o. Plangerea penala il va speria si pe el si pe parintii lui. Investigatiile vor scoate la lumina adevarul.
Tot ce spune AVLIL e corect, legal si adevarat, DOAR ca in mare parte nu poate fi pus in practica de un parinte. Nu-ti poti lasa copilul sa abandoneze scoala, sa-si rateze viata, chiar si pentru o bine meritata lectie.
Nu am inteles ce pozitie are familia lui.
Cercetati viata baiatului "exemplar" cu 2 repetentii. Poate veti mai descoperi si altele. Sigur baiatul e o poama. Si atunci poate se muta ei din oras. Daca nu, mutati dvs cu familia din judet!
Luati pauza, aparent, de la razboiul cu fata dvs. Pe cat de inversunat va manifestati, pe atat de mult se vor ascunde ei. Are doar 14 ani. "Pacaliti-o" sa lase garda jos si sa vedeti ce se intampla. Cu cat va veti razboi mai tare, cu atat ei se vor crede Romeo si Julieta, nedreptatiti de dvs dar celebri in ochii tuturor.Pana una alta eu i-as propune baiatului sa vina la dvs acasa sa o ajute pe fata la lectii, caci in calitatea sa de viitor barbat trebuie sa ajute si protejeze, sa indrume si sa sprijine si ambii sa demonstreze ce "cuplu" de succes sunt!
Nu-mi spuneti ca va e greu, e cel mai probabil imposibil, mai presus de dvs, DAR nu cred sa existe alta cale. Tine-ti prietenii aproape si dusmanii si mai aproape! (pentru a sti ce fac si ce planuiesc). Pramatia aia termina scoala si "fuge" in lume cu fata. Inghititi orice sa nu va fuga fata.

N-o sa gasiti nicaieri o lege care sa interzica unei fete de 14 ani sa se indragosteasca de un barbat de 20.
Nu pentru ca traim in Romania, ci pentru ca nu se poate aplica.
Si, din pacate, n-o sa gasiti nici o solutie pentru problema pe care o aveti.
Partial pentru ca nu exista solutii instant si partial pentru ca va pozitionati gresit. Sunteti parte din problema. Nu fiica dvs are o problema. Dvs aveti o problema in relatia cu fata dvs.
Baiatul acela ... e doar un efect, nu e cauza. Cautati cauza.
Si din nou: NU, nu isi rateaza viata. Nici daca isi incepe viata sexuala, nici daca ramane repetenta.
Insa dvs simtiti ca esuati ca parinte daca o va face. E vorba despre esecul dvs, nu despre ratarea ei.