In prima parte aveti dreptate, toate evenimentele sunt conjugate. Din nefericire pe acest traseu apar elemente "surpriza" care nu au o legatura logica in schema configurarii persoanei. Diferenta intre generatii creaza conflicte si foarte rar scapa cineva fara sa treaca prin momentul revoltei din adolescenta.Mai mult, aceste revolte sunt folositoare; este momentul perfect pentru a spune nu, pentru a incepe cateva confruntari, insa toate au o limita. Aceasta limita este tot mai mult impinsa in directia in care, la un moment dat suntem de acord sa suspendam moralitatea. Stim cu totii ca multe ne sunt permise dar nu toate ne sunt de folos. Eu as fi foarte ingrijorat daca in acest caz ( el-20, ea-14) fetita mea si-ar incepe viata sexuala sau daca ar ramane repetenta s.a.m.d.
Esecul meu ca parinte, spuneti...
Sigur ca as simti astfel, dar nu pot renunta la pastrarea moralitatii si a acelui firesc ce reprezinta o temelie sanatoasa. Stiu ca vremurile s-au schimbat dar mai cred ca abdicam atat de usor in favoarea unor falimente vizibile.
Furtul si consumul de droguri sunt imorale.
Inteleg ca ultimul bastion este viata sexuala, insa problemele dvs cu ea sunt mai grave decat sexul.
Fie ca isi incepe viata sexuala, fie ca nu, relatia dvs cu fiica dvs e intr-o criza destul de mare.
E ca si cum mi s-a prabusit un perete la casa si sunt disperata ca mi se va strica televizorul cel scump.
Sau sunt in mijlocul unei viituri si-mi deschid umbrela.
Tot insistati cu varsta, vorbiti atat de ea, ba chiar omul a mai facut un an de cand am inceput discutia. Ce daca are 20? Poate avea si 40. Cine spune ca e mai rau cu un om mai in varsta? E mai bine cu un alt copil de 14 ani? Ce discutii sunt astea?
Mai bine copila sa nu faca sex, dar sa treaca clasa? Relatia parintilor cu ea... dati-o naibii?, doar sex sa nu faca? Drogurile alea mentionate pe aici sunt secundare? ma tem ca nu se intamplat atunci... Ce tip de punere a problemei e asta?
Exista protectie impotriva acestor chestiuni, se cheama educatie. De aceea parintii decid tot in ceea ce ii priveste pe copiii lor inca de la nastere, ca sa ii duca pe calea pe care ei, parintii o aleg. Dand gres in calea pe care ne-o da legea, natura, nu putem cere altora sa repare. Asta e, am gresit. Nu v-o asumati nici taiat. Nici fiica dv nu o va face.
Asa vede, asa face. Ea vrea musai ca ea ca vede modelul care vrea musai ca el. Nu renuntati, nu renunta. Ce e asa de greu de inteles ca ati pornit pe o cale care nu duce nicaieri bun?
Da, eu daca as avea o fata as prefera sa imi repar relatia cu ea cu toate ca pierde un an sau 3. Nu clasele, profesorii, controlul meu sunt importante.
Cu tot respectul pentru daruirea cu care v-ati implicat in aceasta problema si chiar insist sa nu considerati ca nu va respect parerea, insa as vrea sa va transmit ca nu avem cu totii aceleasi valori( stiti si dumneavoastra, dar trebuie sa folosesc niste cuvinte pentru a explica).
Asadar, tema la care faceti referire si mai exact inceperea activitatii sexuale se trateaza intr-un context foarte larg. Activitatea sexuala se trateaza in cadrul antropologiei si a altor stiinte.
Un exercitiu ar fi acela in care putem sa formulam tema asa: sex - procreatie ( incercati dezvolatarea acestei teme, daca nu in mediul academic..., incercati cu prietenii). Nu vreau sa aduc in discutie si alte teme conexe pentru ca ne vor trebui multi ani p' aci.
Va asigur ca sunt in cunostinta de cauza cand tratez acest subiect.
Sigur, sunt total de acord cu dumneavoastra in ce priveste deteriorarea relatiilor cu fetita mea (atentie la momentul detonarii acestei situatii!),insa,dupa cum vad pe acest subiect se deterioreaza si "relatia " noastra.
Va multumesc totusi pentru sfaturi si va propun, in ce ne priveste, sa ne oprim aici.
Stimata doamna,
Problema varstei nu se pune asa cum faceti dumneavoastra deoarece, daca tratam lucrurile asa vom avea foarte multe cazuri Viorel lis si "pitipoancele" sau invers.
Sigur, diferentele de varsta, dar nu oricat de mari, sunt acceptate si uneori firesti dar numai dupa o anumita varsta. Exista niste canoane ( canon=masura) care sunt destul de explicite pentru cazurile acestea ( vezi dreptul canonic. Nu citez autorii acum).
As vrea sa mai fac o paranteza aici: stiti de ce oamenii nu au varste matusalemice?.Pentru ca noi am ajunge sa acceptam o relatie intre un copil de un an si un om in varsta de ...sa zicem 150 de ani( sper sa intelegeti metoda argumentarii).
Problema, in acest caz in care eu am cerut consultanta are cateva particularitati si anume profilul psihologic al celui ce mi-a sedus fetita si, ca urmare relatiile noastre s-au deteriorat.
Uneori, de-a lungul vietii simti cum aluneca pamantul sub picioarele tale, oricad de bine ancorat te credeai. Despre asta este vorba.
Si, da, aveti dreptate oarecum in ce priveste educatia, dar stiti...nu ne putem intoarce in timp pentru a schimba dinamica prezentului.
Va mltumesc.