avocatnet.ro explicăm legislația
Caută (ex. salariu minim) 733 soluții astăzi
Forum Discuţii juridice Procedura în faţa instanţei ... Schimbare număr dosar
Discuție deschisă în Procedura în faţa instanţei civile - reguli, acte, termene, căi de atac

Schimbare număr dosar

Bună ziua,

Am un dosar înregistrat pe data de 12.08.2015, dosarul cu numărul 1075/240/2015 (este important numărul, îmi cer scuze de la moderatori). A fost introdus inițial la Judecătoria Hațeg.

Dosarul are ca obiect "anulare act autentic nepatrimonial, înscris în fals". În fapt este un testament, dar cum partea patrimonială este judecată de 6 ani în alt dosar (31167/197/2010), care este suspendat până la finalizarea dosarului 1075/240/2015 (de unde și legătura directă dintre dosare).

A fost declinată competența teritorială de la Judecătoria Hațeg, la Judecătoria Brașov, unde dosarul și-a păstrat același număr de 1075/240/2015, doar în sistemul ECRIS (portal.just.ro) a fost trecut la Judecătoria Brașov.

Acum, după un an de zile, Judecătoria Brașov și-a declinat competența în favoarea Tribunalului Brașov. Atenție: ÎNCĂ SUNTEM ÎN FAZA REGULARIZĂRII - după DOUĂ întâmpinări și 6 (ȘASE) adrese ale instanței de judecată, și 3 (TREI) termene de judecată!

Tribunalul Brașov a schimbat numărul dosarului, în 3811/62/2016, după ce alte două instanțe au păstrat numărul. Poate să-mi spună cineva temeiul legal în baza căruia unui dosar i se poate schimba numărul, cu încălcarea articolului 99, indice 2, aliniat 4, din Regulamentul de funcționare a instanțelor judecătorești?

(4) Numărul unic dat de instanţa de fond se păstrează fără modificări pe tot parcursul soluţionării dosarului până la executarea hotărârii. În situaţia casărilor cu trimitere spre rejudecare ori în alte situaţii în care în mod obiectiv programul nu permite păstrarea aceluiaşi număr, se va genera un număr nou în sistem informatic.


Întreb, pentru că mai am un dosar declinat, de data aceasta la Timișoara, unde un dosar a fost plimbat de la Tribunal, la Judecătorie, iar acum este la Curtea de Apel pentru a soluționa dubla declarare a necompetenței primelor două instanțe, deci o situație asemănătoare. Acel dosar și-a păstrat numărul atât la Tribunal, la Judecătorie, și acum la Curtea de Apel....

Mai exact mă întreb cum se poate ca și procedurile să fie atât de diferite de la o instanță la alta. Nu sunt reguli clare în acest domeniu?

Și mai precizez încă odată:
1. Suntem în faza regularizării!
2. Un alt dosar (31167/197/2010), este suspendat DE UN AN DE ZILE, DE INSTANȚA CARE S-A SESIZAT DIN OFICIU, datorită acestui dosar aflat în faza regularizării (1075/240/2015).

Mulțumesc mult.

Vă rog să lăsați numerele dosarelor pentru a se înțelege situația, oricum sunt dosare publice, care se regăsesc pe portalul instanțelor de judecată.
Ultima modificare: Sâmbătă, 6 August 2016
xlad, utilizator
Cel mai recent răspuns: xlad , utilizator 22:34, 13 Septembrie 2016
Raspunsul il aveti chiar in textul citat:
"ori în alte situaţii în care în mod obiectiv programul nu permite păstrarea aceluiaşi număr, se va genera un număr nou în sistem informatic."
Nu este singura instanta din tara care procedeaza in acest fel, din pacate.
Mulțumesc pentru răspuns.

Voi întreba instanța care sunt motivele "obiective" pentru care au schimbat numărul dosarului, și de asemenea voi pune o întrebare la (CJ)UE, inspecția judiciară, etc., care ar fi motivele pentru care o instanță poate ignora Legea după bunul plac pe motive trase de păr... (altele decât motive obscure - mușamalizarea unui dosar și scoaterea din suspendare a dosarului 31167/197/2010 - pe motiv "că nu există dosarul 1075/240/2015" - voi reveni cu viitoarea încheiere care va confirma ce scriu acum).

O zi bună, voi reveni să vedem dacă am avut (sau nu) dreptate, în orice variantă (dacă mă înșel, cu scuzele de rigoare, bineînțeles). Ar fi stupid să fi dat un citat "exact" dintr-o motivare viitoare care încă nu există....
Completul in fata caruia va veti prezenta nu va putea sa va ofere o explicatie - nu el este cel care face repartizarea cauzelor.
De regulamentul instanțelor se ocupă, teoretic, inspecția judiciară.

Cum am o experiență vastă cu acest organism, prezum (în accepțiunea legală) că nu se va lua nici o măsură la nivelul inspecției judiciare.

Pe de altă parte, deși mi se cere a patra (a 4-a!) taxă judiciară de timbru, pentru aceeași masă succesorală!, taxă stabilită la valoarea de circa 3.800.000 lei (stabilită de către instanță, nu de mine), presupun, deja, că Statul Român este bun de plată.

Să mă fac înțeles: am încercat în acești trei ani de zile în peste 50 (cincizeci) de dosare să pun în vedere instanțelor din România să respecte Legea. Se pare că Legea este facultativă la nivelul magistraților (judecători și procurori).

Pe cale de consecință voi încerca să văd dacă UE îmi va da dreptate (CEDO și CJUE), atât în privința drepturilor și a legilor încălcare de către magistrați, cât și pentru o chestiune simplă: voi cere, prin obligația de a face, ca Statul Român să recupereze prejudiciile cauzate de către funcționarii publici (magistrați), de la magistrați.

Demonstrația juridică este simplă: jurisprudența CEDO ne spune că nu poți repara o nedreptate printr-o altă nedreptate. Astfel, nu se poate repara prejudiciul meu, prin obligarea celorlalți cetățeni români să îmi plătească despăgubirile, din bugetul de stat (din banii lor).

În plus, nu pot fi obligat EU, ca cetățean român, să îmi achit (în parte), singur, prejudiciul cauzat de alții (fiind cetățean român, prin condamnarea României, voi fi obligat chiar și eu să ÎMI achit acest prejudiciu cauzat de alții).

Este evident că nu mă pot îndrepta la CEDO împotriva magistraților care cu rea credință au ignorat prevederi clare ale Legii. DAR pot cere ca Statul Român să fie obligat să folosească mijloacele legale existente pentru a recupera aceste prejudicii de la făptuitori, sub sancțiunea infrigment-ului.

Până la urmă, ar fi frumos să trăim într-o lume (într-o Țară), în care sistemul judiciar să nu se mai afle plasat în afara legii, ci să realizeze că prestează un serviciu public, nu ca o putere separată în stat, ci ca parte a puterii executive, ca prestator de servicii publice, servicii publice oferite în schimbul unei taxe (ca definiție găsim taxa în Legea 500/2001, articolul 2, aliniat 40, mi se pare...). Definițiile serviciului public și a justiției ca prestator de servicii publice, le găsim de la nota de fundamentare a OUG 80/2013 și a nenumărate decizii "general valabile și obligatorii" ale CCR (pentru a nu mai exista echivoc).

În rest, rămâne doar ca și alte nelămuriri ale mele să își afle un răspuns, în "justiția" internă sau în cea externă.

Am amintit de inspecția judiciară și de experiența mea cu dânșii. Vă scriu un exemplu (nu se referă doar la IJ, ci la întreg sistemul, de la judecătorii mici, până la Procurorul General al României. Dânșii sunt obligați ca în cauze civile și mai ales penale, să comunice electronic. În pregătirea profesională a dânsilor, aceștia nu au aflat de Legea 455/2001, și mai ales de articolul 7 din această lege. Așa încât, a trebuit să mă lupt aproape doi ani de zile cu diverse parchete și instanțe de judecată pentru ca ei să îmi recunoască semnătura mea electronică, emisă în condițiile legii, de o autoritate recunoscută de Statul Român.

Ce mă îngrozește, este că nu semnează și dânșii electronic toate comunicările electronice, în accepțiunea articolului 7 din L 455/2001. Vă ofer spre delectare două răspunsuri:
1. de la cabinetul Procurorului General al României: "Dar ce, dumneavoastră semnați electronic?" Eu răspund: "Da, de doi ani de zile." Ei: "Noi nu semnăm pentru că nu avem semnătură electronică!" (legea este de acum 15 ani, evident.
2. Domnul Procuror General al PCA Brașov, într-o adresă oficială pe care mi-a remis-o: "nici o lege nu obligă procurorii să semneze electronic." (vezi articolul 7 din L 455/2001

Celor doi procurori le-aș spune că toți cei condamnați în procese în care s-au folosit comunicările electronice, din ultimii 15 ani, pot cere anularea sentințelor, ca urmare a nelegalității procesului penal (cercetarea penală și trimiterea în judecată), legalitatea procesului penal fiind consfințită de legea penală, de Constituție (art. 5, alin 4, pare-mi-se), de dreptul european și internațional, pe motiv de nulitate absolută.... Asta față de cum se practică justiția.

Oricum vă mulțumesc pentru răspuns.

*pentru moderatori: am probe pentru toate afirmațiile mele, nu arunc cu noroi în nimeni, doar sunt puțin trist.
Nu prea pricep de ce faceţi atâta risipă de vorbe.

S-a schimbat nr. de dosar. Şi? Ce vă face să credeţi că "nu mai există dosarul", dacă i s-a schimbat numărul?

Dacă astăzi îmi schimb culoarea părului, crede careva că am incetat să exist aseară şi m-am născut de dimineaţă?

Aţi observat că stă scris şi vechiul număr de dosar lângă cel nou?
Încercaţi să căutaţi în portal doar vechiul dosar. Folosiţi doar vechiul nr. de dosar şi o să apară o lista de rezultate ...şi cu ce n-aţi căutat. Lista conţine şi noul număr de dosar precum şi instanţa la care a fost declinat. Stă scris ...cu majuscule că a fost declinat. Scrie şi de unde a fost declinat şi ce număr avea.

E la fel de "muşamalizat" precum ...şosetele care nu strigă după căutător la prima deschidere de sertar. Apropo, dosarul declinat apare ultimul pe lista.

Alte discuții în legătură

Vanzare drepturi litigioase - retract noul cod civil xlad xlad Bună ziua, Se poate invoca retractul împotriva unui contract de vânzare având ca obiect o moștenire, încheiată pe art. 1747 Noul Cod Civil, la care ... (vezi toată discuția)
Amenințare, hărțuire și denunț calomnios (inducerea în eroare a organelor judiciare) xlad xlad Bună ziua, Am reprezentat-o pe mama mea în succesiunea după bunicul meu, mama fiind singurul copil și rudă de gradul întâi a bunicului meu. În ... (vezi toată discuția)
Conexare dosare dangisca dangisca In 2011 am facut plangere penala la PCA Bucuresti pentru abuz in serviciu unui politist. Plangerea a fost respinsa cu drept de plangere la procurorul general ... (vezi toată discuția)