Este permisa novatia contractului de arenda ?

Arendarea se incheie intuitu personae.
Art.1846 este o exceptie de la regula.
Regula, in sensul discutiei, este la art.1847 C.c.

Dupa cum bine stiti si dvs. Contractul de arendare se supune unor reguli speciale, iar Novatia este o operatiune juridica de drept comun ce priveste schimbarea subiectelor raportului juridic civil. Astfel incat dpmdv, o paralela intre cele doua nu este tocmai potrivita.

Insa, daca exista acordul de vointa al partilor, se poate spune ca Novatia poate opera, daca insa va ganditi ca ar putea opera Novatia pe cale de expromisiune, atunci nu, nu se poate.

Cel mai bine insa, ar fi sa aduceti problema in concret si astfel vor creste sansele de a primi un raspuns mai aproape de nevoile dvs.

Pai concret problema ar fi asa.
Gheorghe este arendator si i-a dat un teren in arenda lui Mihai pe o perioada de 10 ani. Dupa 2 ani de la incheierea contractului de arendare Mihai nu prea mai poate sa se ocupe de teren si incheie o conventie scrisa (contract/act aditional) cu Gheorghe si cu Mircea prin care convin sa noveze contractul de arendare ce a fost incheiat in urma cu 2 ani in sensul ca Mircea il inlocuieste pe Mihai ca si arendas, vechea obligatie se stinge prin faptul ca Mihai este liberat de contract si se naste o noua obligatie pe care trebuie sa o execute Mircea.

Si acum se pune intrebarea: este valabila o astfel de operatiune juridica sau este interzisa de Codul civil ?

Fiindca novatia asta seamana foarte mult cu cesiunea ma intereseaza sa stiu daca legal este acceptata o astfel de operatiune.

Am inteles. Atunci, sa incepem cu inceputul.

Asa cum bine stiti, contractul de arendare nu reprezinta un contract special distinct, ci este doar o varietate a contractului de locatiune, astfel incat îi sunt aplicabile, in principiu, dispozitiile de drept comun referitoare la locatiune (de ex: privind modificarea contractului conventional, prin vointa partilor), dar si in mod exceptional norme derogarorii specifice arendarii (de ex: privind sublocatiunea sau cesiunea - respectiv problema ridicata de dvs.)

Bun. In ceea ce priveste conventia dintre Gheorghe, Mihai si Mircea, ce este de fapt? Este acordul lor de vointa, pe principiul " mutuus consensus, mutuus dissensus ", conventie care opinez ca este permisa in speta dvs. Acum, ca o numiti Novatie ori Încetarea vechiului contract si Încheierea unui nou contract ori mai stiu eu cum, este mai putin important. Dupa mine, nu i-as spune Novatie (ca sa nu dau apa la moara altor interpretari), ci i-as spune simplu Conventie, care atata vreme cat este acordul de vointa al partilor, poate opera. (desigur, cu respectarea cerintei ad solemnitatem)

Acum. In ceea ce priveste cesiunea contractului de arendare - Ce am scris in mesajul anterior? Am scris ca "regula, in sensul discutiei, este la art.1847 C.c."
Ce ne spune art.1847 ? Ne spune la alin.(2) ca : Subarendarea totală sau parţială este interzisă, sub sancţiunea nulităţii absolute.

Dar ce este de fapt subarendarea? Este de fapt o sublocatiune!
Si noi stim ca " cessio est maius, sublocatio est minus ", adica pe romaneste, cesiunea este mai grava decat sublocatiunea, astfel incat interdictia sublocatiunii o include si pe aceea de a cesiona locatiunea, deci si interdictia legala a subarendarii include si interdictia cesiunii.

( asupra art.1846 nu o sa ma opresc, pentru ca asa cum am mai spus este o exceptie, care priveste anumite raporturi de rudenie din familia arendasului, insa ati spus ca Mihai si Mircea nu s-ar incadra aici, deci inchidem problematica asta cu art.1846 )

In concluzie, in relatia dintre Gheorghe, Mihai si Mircea, atata vreme cat exista acordul lor de vointa in privinta contractului de arendare, acesta poate fi modificat, ori dupa caz, incetat si incheiat altul, printr-un act numit Conventie ( si nu Novatie sau Cesiune, din motivele expuse mai sus ). Acesta este punctul meu de vedere.

Foarte frumos explicati. Va multumesc mult pentru punctul de vedere expus. :)