Sunt parte intr-un proces de divort, avand ca si obiect (principal) stabilirea locuintei minorilor.
Avand in vedere prevederile art. 396, NCC, instanta a dispus realizarea unei anchete psiho-sociale.
Cei de la primarie au facut doar ancheta sociala, raspunzand instantei ca nu au psiholog angajat, deci nu pot efectua ancheta psihologica.
Instanta a trimis adrese la Fundatia Salvati Copiii si la inca vreo doua fundatii. Acestea au raspuns ca ei nu fac astfel de anchete pentru instanta.
Atunci, partea adversa a venit cu o "adeverinta" de la un psiholog, care declara, pe propria sa raspundere, ca poate intocmi astfel de evaluari psihologice. A fost nominalizat acest expert, dar pe parcursul procesului de evaluare am simtit ca este deosebit de partinitor..
Atunci, eu am inceput sa am banuieli si am adresat in scris niste intrebari Colegiului Psihologilor din Romania. Acesta a raspuns foarte clar ca, avand in vedere normele lor, interventiile psihologice efectuate la solicitarea/cu incuviintarea expresa a unei instante de judecata au caracterul unor "expertize psihologice judiciare", pentru efectuarea carora psihologii trebuie sa indeplineasca niste conditii speciale (masterat in psihologie judiciara, curs de formare profesionala la Institutul de Psihologie Judiciara, doctor in psihologie), iar psihologul nominalizat de instanta nu indeplineste aceste conditii legale, prin urmare nu are dreptul sa intocmeasca un astfel de raport pentru instanta.
Ulterior, dupa depunerea raportului, de catre psihologul desemnat, in instanta, i-am facut o plangere la Colegiul Psihologilor. Colegiul a raspuns: "concluziile raportului psihologic nu sunt sustinute de metodologia aplicata", dar - desi psihologul a incalcat a serie de prevederi de natura disciplinara (a emis acte care au indus in eroare cu privire la competentele sale, si-a depasit competentele profesionale prin intocmirea raportului, a emis un raport cu erori metodologice grave), totusi, nu il sanctioneaza disciplinar. Lucru oarecum de inteles, caci asa se intampla - de obicei - in bresle. Nici Colegiul Medicilor nu prea sanctioneaza medicii...
Intrebare:
Vreau sa depun plangere penala impotriva acestui psiholog. La ce prevederi ale codului penal s-ar incadra fapta sa?
- Fals in declaratii? Pentru ca a declarat instantei ca are competente pe care de fapt nu le are, din punct de vedere legal?
- Marturie mincinoasa? Pentru ca prin concluziile raportului sau (nesustenabile metodologic, conform raspunsului pe care il am de la Colegiul Psihologilor) a condus instanta la formarea unor convingeri neconforme cu adevarul. Eu as putea sa demonstrez (cu martori), zic eu, ca a fost in complicitate cu parte adversa.
- Fals intelectual?
Din punct de vedere al expertului am comentat deja in discutia precedenta deschisa de dvs. legat de procesul pierdut.
La acceptarea expertului de catre instanta, trebuiau prezentate documente certe (autorizatia emisa de catre MJ) sau persoana sa fie nominalizata in lista publicata pe site-ul MJ cu experti/ specialisti judiciari.
Asociatiile profesionale (in cazul de fata cea a psihologilor din Romania) respecta regulamente proprii si probabil nu a considerat necesara sanctionarea psihologului care s-a declarat expert/ specialist judiciar fara a avea acest drept.
Mentionati, citez: "... Atunci, partea adversa a venit cu o "adeverinta" de la un psiholog, care declara, pe propria sa raspundere, ca poate intocmi astfel de evaluari psihologice. A fost nominalizat acest expert, dar pe parcursul procesului de evaluare am simtit ca este deosebit de partinitor.."
Nu cred ca in adeverinta sa fi fost mentionat ca respectivul expert este expert/ specialist judiciar in specializarea psihologie. In mod normal, orice psiholog poate intocmi evaluari psihologice, fara a avea insa autorizarea MJ. Nu cred ca instanta l-a considerat expert judiciar, dar l-a acceptat din criza de timp, negasind un expert autorizat de catre MJ, dupa cum singur mentionati. Daca aveati documentele primite de la asociatia psihologilor, in timpul procesului trebuia sa le depuneti la dosarul cauzei. Banuiesc ca le-ati obtinut ulterior incheierii procesului.
Un aspect trebuie avut in vedere, daca este vorba de expertul/ specialistul extrajudiciar mentionat de dvs. in discutia anterioara, persoana putea fi autorizata de catre asociatie pentru a efectua expertize extrajudiciare.
Aveti nevoie de comentariile unui avocat (am inteles ca deja aveti unul) care sa va sfatuiasca referitor la incadrarea faptei savarsite de respectivul psiholog.
Simt ca e nevoie de lamuriri. Poate va folosi si altora care consulta acest forum. Le-am invatat si eu pe parcurs si pe pielea mea.
1.) Cu privire la psihologie exita la momentul de fata o mare lacuna in justitie, pentru ca nu exista experti MJ (cum sunt in contabilitate, medicina, topografie, etc...). In mod normal, atunci cand ai nevoie de un psiholog in cadrul unui proces, judecatorul ar trebui sa aiba la dispozitie o lista (asa cum exista in alte domenii) si sa spuna: tragem la sorti de pe lista aceasta.
2.) Foarte multi psihologi au facut rapoarte psihologice de doi bani, scrise pe doua pagini, cu pixul, nefundamentate stiintific si metodologic, cu o exprimare pretentioasa si bombastica, pe baza carora s-a schimbat destinul unor oameni, si fara sa fie trasi la raspundere vreodata
3.) De aceea, mai nou (de prin 2012) Colegiul Psihologilor a sesizat aceasta problema si a incercat sa o reglementeze. Dar deocamdata nu exista, totusi, un acord sau ceva cu Ministerul Justitiei, in sensul de a exista experti judiciari ca in alte domenii.
Ceea ce a facut Colegiul, a fost sa stipuleze:
a. prin Hotărârea Convenției naționale a Colegiului Psihologilor din România nr. 4 din data de 1 noiembrie 2013 (CODUL DEONTOLOGIC AL PROFESIEI DE PSIHOLOG CU DREPT DE LIBERĂ PRACTICĂ)
Art. 16. – (6) Evaluările/intervențiile psihologice realizate la cererea/cu aprobarea expresă a instanțelor de judecată, au caracter obligatoriu, psihologul fiind absolvit de orice responsabilitate cu privire la nerespectarea condițiilor de obținere a acordului din partea beneficiarului direct sau a reprezentanților legali ai copilului minor. Evaluările psihologice realizate în aceste condiții au caracterul unor expertize psihologice judiciare.
Deci, nici un psiholog nu are dreptul sa puna in Instanta nici un alt document (nici evaluare psihologica, nici raport de evaluare, nici nimic altceva), decat raport de expertiza psihologiga.
b. Prin ANEXA la Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică (ABATERI DISCIPLINARE):
Art. 1. - (4) Constituie abatere disciplinară fapta psihologului care întocmeşte şi/sau prezintă acte şi materiale în vederea inducerii în eroare a beneficiarilor serviciilor psihologice cu privire la competenţele sale profesionale.
Art. 1. - (2) Constituie abatere disciplinară fapta psihologului care prestează servicii psihologice corespunzătoare unei trepte de competență/specializare superioară celei în care a fost atestat.
c. Prin HOTĂRÂREA COMITETULUI DIRECTOR nr. 5/2015 cu privire la aprobarea Standardelor de calitate în serviciile psihologice – Partea generală, Cartea I, Anexa, competențele psihologului atestat în specialitatea psihologie clinică, treaptă de specializare specialist autonom sunt următoarele:
Nivel III - psiholog specialist*)
Competenţe profesionale specifice - psihologie clinică:
- evaluarea psihologică clinică/psihodiagnostic clinic
- identificarea factorilor psihologici implicați in sănătate, dezvoltare şi tulburare/boală mintală, inclusiv în traumă**), handicap/dizabilități, evaluarea psihologică clinică a copiilor cu CES**), sarcină sau adopţie, plasament, educaţie, adicţii, tulburări din spectrul autist**), intervenţii paliative, mediul instituţional sau penitenciar, justiţie (asistenţă psihologică la audierea participanţilor in procesul judiciar, asistență psihologică pentru recuperare şi reintegrare socială, expertiza psihologică a părţilor in procesul judiciar - psihologul trebuie să facă dovada absolvirii unui curs de formare profesională complementară/curs universitar de master in domeniu, avizat de către Colegiul Psihologilor din România sau să aibă doctorat în psihologie)
Deci, ca sa faci expertize psihologice pentru Instanta trebuie sa faci dovada absolvirii unui curs de formare profesională complementară/curs universitar de master in domeniu, avizat de către Colegiul Psihologilor din România sau să ai doctorat în psihologie.
In cazul meu, psihologul a pus un document in Instanta, prin care arata ca poate face evaluari pentru Instanta. Fara sa indeplineasca aceste conditii de mai sus! Pe baza acestui document, psihologul a fost nominalizat de instanta sa intocmeasca raportul de expertiza.
Dupa ce am primit raportul, eu i-am facut plangere la Colegiul Psihologilor, iar acesta a aratat ca:
- acest psiholog nu intrunea conditiile legale pentru a face vreun fel de evaluare pentru instanta
- chiar daca a facut-o, concluziile raportului nu sunt sustinute de metodologia aplicata
Eu am prezentat acest raspuns al Colegiului Psihologilor in Instanta, iar Instanta nu numai ca nu l-a inlaturat din ansamblul probelor de la dosar, dar m-a pus chiar sa-l platesc (eu pierzand procesul)
Asa se face justitie in Romania. Cei care mai trec prin divorturi cu copii sa aiba in vedere aceste reglementari, cu toate ca se pare ca pe instante nu le prea intereseaza. Adica nu le intereseaza nici macar principiile generale de drept.
Trebuie facuta o precizare: Colegiul psihologilor este o asociatie profesionala si pentru mine personal, prevederea de la art.16 al.(6) nu este in concordanta cu prevederile OG nr.2/ 2000 cu modificarile si completarile ulterioare, privind expertiza tehnica judiciara si extrajudiciara, care mentioneaza expres modul cum pot fi autorizati expertii/ specialistii tehnici judiciari (prin examen, respectiv prin interviu de catre MJ). Este adevarat ca acest act normativ este depasit (dar nu a fost abrogat/ inlocuit). MJ desi a incercat de cateva ori in ultimii ani sa-l modifice, dar nu a reusit. Modificarile pe care le-a prevazut MJ au fost contestate de catre asociatiile expertilor pe specializari de expertiza si de catre experti neafiliati.
Este nevoie de o lege noua pentru expertize, moderna, in deplina concordanta cu noile coduri civil si penal, iar aceste coduri, in prezent au mari lacune fiind amendat de mai multe ori de catre Curtea Constitutionala.
OG nr. 75/ 2000 modificata si completata prin Legea nr. 156/ 2011 stabileste modul de autorizare a expertilor criminalisti, specializarile de expertiza si institutiile care pot efectua expertize criminalistice. [ link extern ]
Daca va uitati pe Nomenclatorul specializarilor expertizei tehnice judiciare, publicat in Ordinul nr. 199/2010 05-02-2010, stiti (cu siguranta, nu mai trebuie sa va atrag eu atentia), ca din cele 106 (incepand cu aeronave si terminand cu zootehnie) de specializari recunoscute ca domenii de expertiza de catre Ministerul Justitiei, lipseste cu desavarsire specializarea psihologie.
Prin urmare, desi in codul civil este prevazut la art. 396:
Art. 396
Raporturile dintre părinţii divorţaţi şi copiii lor minori
(1) Instanţa de tutelă hotărăşte, odată cu pronunţarea divorţului, asupra raporturilor dintre părinţii divorţaţi şi copiii lor minori, ţinând seama de interesul superior al copiilor, de concluziile raportului de anchetă psihosocială, precum şi, dacă este cazul, de învoiala părinţilor, pe care îi ascultă.
(2) Dispoziţiile art. 264 sunt aplicabile.
ca este necesara (desi mie - personal - nu mi se pare ca reiese din acest text de lege ca ar fi imperativa) ancheta psihosociala (cel putin in cazuri de divort... sunt sigur ca exista multe alte tipuri de procese unde este necesara expertiza psihologica, dar eu nu sunt nici avocat nici macar jurist de profesie)
nu are cine sa faca aceasta expertiza, in nomenclatorul specializarilor expertizei tehnice judiciare neexistand prevazuta specializarea PSIHOLOGIE.
Autoritatile Tutelare de pe langa primarii nu au psihologi.
Prin urmare, in acest domeniu, neexistand experti judiciari, se asculta - eventual - specialisti.
Este ceea ce a incercat Colegiul Psihologilor sa reglementeze, observand ca exista atatea cazuri de psihologi care s-au trezit (pe baza unei diplome de licenta de 3 ani, obtinuta si aceea, uneori, cum a fost obtinuta) dandu-si importanta in fata instantelor de judecata si "elucubrand" niste rapoarte psihologice naucitoare, fara sa stie ce este acela discernamant, capacitate psihica. etc... si fara sa aiba constiinta raspunderii (profesionale, dar si juridice) a propriilor acte. Astfel, Comisia de Disciplina a Colegiului Psihologilor a ajuns sa fie inundata cu foarte multe "cazuri disciplinare", plangeri facute de justitiabili - pe buna dreptate - impotriva acestor psihologi.
Asa ca, prin elaborarea Standardelor de calitate în serviciile psihologice, Comitetul director al Colegiului Psihologilor din Romania a decis sa nu-i mai lase sa-si faca de cap.
Prin acest document, se specifica foarte clar numai cine are dreptul sa faca expertizie pentru justitie. Ca altfel, din lipsa de clienti si de bani, in Romania existand peste 15.000 de psihologi, se apucau sa faca astfel de evaluari (o evaluare pentru justitie nefiind deloc ieftina) intr-o veselie.
Dar sa vedeti ce s-au suparat! Si ce tare au criticat aceste Standarde de calitate în serviciile psihologice, vazandu-le ca pe o ingradire a drepturilor lor profesionale.... Adica noi de ce sa nu castigam bani?!
Specializarea nefiind mentionata arata faptul ca la data emiterii ordinului nu era niciun expert/ specialist tehnic judiciar autorizat pentru a presta activitatea in psihologie.
Activitatea de expertiza tehnica judiciara sufera nu numai din lipsa legislatiei modernizate in concordanta cu noile reglementari legislative din domeniul justitiei ci si din lipsa acuta de experti/ specialisti autorizati.
Specializarea exista in nomenclatorul de activitati dar din pacate nu si experti/ specialisti tehnici judiciari.
Nu este singura specializare care este in aceasta situatie. Sunt alte specializari cu maxim 4-5 experti/ specialisti la nivel de tara care alearga pe la cele peste 250 de instante din tribunale, judecatorii si curti de apel, respectiv pe la cele peste 80 de parchete.