avTodincaVeronica a scris:
Printre primele cazuri ca stagiara a fost un proces de vatamare corporala grava in care tatal si-a batut cu cruzime copilul de 3 luni. Numai sa vezi pozele cu echimozele si te ingrozeai. L-a intrebat judecatoarea de ce l-a batut si a raspns foarte senin: "pentru ca plangea". Eu, fiind din oficiu si negasind nimic bun sa spun despre el (avea antecedente penale), am lasat solutia la aprecierea instantei, insa si acum ma gandesc ca o fi avand si el o scuza, acolo... provenirea dintr-o familie dezorganizata de alcoolici, bataile incasate de mic copil, lipsa de iubire si cine stie mai cate care l-au determinat la asemenea gesturi reprobabile...
Ca avocat al inculpatului cred ca trebuie sa-i asiguri acestuia un proces corect (administrare de probe, procedura, individualizarea pedepsei, etc.) nu sa-l "scoti" sau sa-i gasesti circumstante atenuate acolo unde acestea nu exista. Cu alte cuvinte nu poti fi obligat sa debitezi prostii in fata instantei de nici un contract de asistenta juridica. Nu cunosc speta, insa lovirea cu intentie si cu mare intensitate a unui copil de 3 luni arata un grad extrem de ridicat de pericol social (cum ar fi procedat cu unul care l-ar fi jignit sau parea ca-l jigneste?) - nici macar cainii cei mai agresivi nu musca copiii de aceasta varsta. Imprejurarea ca a avut o viata grea poate avea relevanta la individualizarea pedepsei intr-un caz in care un tanar, la prima abatere, fura niste marfuri dintr-un supermarket, nu cand este lovit cu cruzime un copil de 3 luni de catre un recidivist pe care toate pedepsele primite si executate nu l-au putut determina sa respecte relatiile sociale de baza.
Veronica, problema e urmatoarea: Este sau nu psihiatria stiinta? Este sau nu medicina? Szasz zice ca nu si isi argumenteaza foarte abil toate afirmatiile. Sunt rationamentele lui viciate sau psihiatria este doar o forma de sarlatanie etatizata?