Buna!
Am lucrat acum 2 ani ca sef de magazin la o firma destul de cunoscuta. In momentul angajarii, m-au condus in magazin, m-au prezentat ca noua sefa si au plecat, fara sa semnez ca preiau gestiune, fara nimic in afara de contract de munca si fisa postului. In magazin erau 10 angajati in afara de mine. Cand am inceput sa observ probleme in gestiune, respectiv lipsuri la inventare, am cerut, telefonic, sa imi trimita o comisie de inventariere si sa vedem exact ce se intampla. Nu au trimis-o decat in momentul in care mi-am dat demisia. respectiva comisie a gasit lipsuri si mi-a propus semnarea unui angajament de plata. Am spus ca il voi semna doar daca ma lasa sa ma consult cu un avocat. Cand au auzit de avocat au bagat angajamentul de plata in sertar si nu am mai auzit nimic de el, decat acum , dupa 2 ani, cand ma dau in judecata citand art 270 si 271 din Codul muncii. Toti ceilalti angajati, inclusiv fostul sef de magazin au plecat prin demisie fara sa li se imputa nimic. La plecare am semnat un act de predare a magazinului recunoscand ca exista o lipsa, dar nu ca lipsa e din vina mea.
Deasemenea, la fiecare inventar, pe lipsurile gasite se facea factura pe numele meu si ei se folosesc de acele facturi desi si ei recunosc ca nu am luat marfa ci ca e lipsa la inventar. In actele semnate de mine la acel magazin nu scrie nicaieri ca preiau gestiune, ci doar ca supraveghez intocmirea actelor contabile.
Nu inteleg cum pot ei dovedi ca eu sunt cea care a facut acel prejudiciu si de ce sunt singura care sunt chemata sa platesc atata timp cat in magazin au fost atatia angajati.
Va rog sa ma ajutati cu cateva idei intrucat sunt foarte stresata si nu stiu ce sa fac.
Rapunderea patrimoniala a angajatului poate fi atrasa in baza principiilor răspunderii civile contractuale, cum spune art 270 cosul muncii.
Fiind vorba de pricipiile dreptului civil aici va va putea ajuta un practician in dreptul civil.
Binenteles ca pentru stabilirea rasunderii vor putea proba in instanta si fisa de post semnata de dvs din care reiese daca aveati sau nu atributii in domeniul gestiunii, si se pare ca nu aveati astefl de atributii , ceea ca va ajuta in acest proces.
Ce nu inetleg eu este cum de s-au emis facturi pe numele dvs? Adica v-au facturat acele bunuri din magazin ca si cum le-ati fi cumparat? ?
Si ati semnat pe facturi ca le-ati acceptat? Nu inteleg de ce ati facut acest lucru, dar daca este semnatura dvs pe facuri cred ca ei pot cere efectiv plata acelor facturi (ceea ce nu insemna de fapt rapundere patrimoniala a angajatului).
Răspunderea patrimonială în dreptul muncii are ca temei contractul individual de muncă şi se întemeiază pe normele şi principiile răspunderii civile contractuale.
Astfel, răspunderea patrimonială în dreptul muncii este caracterizată prin următoarele trăsături care o individualizează faţă de răspunderea civilă contractuală, care se regăsesc atât în cazul răspunderii salariatului cât şi a angajatorului:
- este o răspundere specială, se poate angaja numai în măsura în care autorul faptei este încadrat în muncă în baza unui contract individual de muncă;
- este o răspundere integrală, în sensul că persoana sancţionată este obligată să repare atât prejudiciul efectiv şi actual, cât şi cel nerealizat;
- este o răspundere limitată sub aspectul executării silite, efectuându-se numai asupra unei părţi din salariu;
- are ca temei vinovăţia celui în cauză, întrucât angajarea răspunderii se face pentru prejudiciul suferit din culpa angajatorului, sau pentru pagubele produse angajatorului din vina salariaţilor şi în legătură cu munca lor;
- este o răspundere individuală, excluzând, în principiu, solidaritatea. În cazul în care prejudiciul a fost produs de mai mulţi salariaţi, dar nu se poate stabili proporţia în care fiecare a contribuit la producerea acestuia, răspunderea patrimonială se stabileşte proporţional cu salariul său net de la data constatării pagubei şi, atunci când este cazul şi în funcţie de timpul efectiv lucrat de la ultimul inventar, în situaţia celor care au calitatea de gestionari;
- recuperarea prejudiciul cauzat se face, de regulă, prin echivalent bănesc;
- este guvernată de norme legale cu caracter imperativ.
Pentru a exista răspunderea patrimonială este necesar să fie îndeplinite următoarele condiţii:
1. Calitatea de salariat a persoanei care a produs prejudiciul, respectiv persoana care este parte a unui raport juridic de muncă tipic, stabilit pe perioada nedeterminată sau determinată, respectiv pentru timp normal sau parţial de muncă.
2. Fapta ilicită a salariatului să fie săvârşită în legătură cu munca sa. Pentru stabilirea răspunderii patrimoniale, caracterul ilicit al faptei se analizează în raport cu obligaţiile de serviciu, ce decurg din contractul individual de muncă, contractul colectiv de muncă aplicabil sau regulamentul intern. Un reper esenţial este, din acest punct de vedere, fişa postului. Unitatea trebuie să facă dovada sarcinilor de serviciu ale salariatului a căror neîndeplinire sau îndeplinire necorespunzătoare au cauzat prejudicii. Salariatul răspunde personal pentru fapta proprie.
3. Prejudiciul, adică acea modificare a patrimoniului care se realizează atât prin diminuarea activului, urmare a săvârşirii unei fapte ilicite, sau prin creşterea pasivului. Valoarea prejudiciului cuprinde prejudiciul efectiv dar şi beneficiul nerealizat.
4. Raportul de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciul cauzat. Răspunderea patrimonială presupune un rezultat dăunător care să se concretizeze într-o pagubă cu valoare economică generată de salariaţi din vina şi în legătură cu munca lor.
5. Vinovăţia este o condiţie a răspunderii patrimoniale fără de care aceasta nu există. Răspunderea patrimonială este angajată în egală măsură pentru toate formele vinovăţiei. Codul muncii stabileşte, cu titlu de excepţie, situaţiile în care gradul de vinovăţie produce efecte diferite, respectiv producerea prejudiciului de mai mulţi salariaţi.
Salariaţii nu răspund de pagubele provocate de forţa majoră sau de alte cauze care nu puteau fi înlăturate şi nici de pagubele care se încadrează în riscul normal al serviciului.
"Deasemenea, la fiecare inventar, pe lipsurile gasite se facea factura pe numele meu si ei se folosesc de acele facturi desi si ei recunosc ca nu am luat marfa ci ca e lipsa la inventar"
Asta ati spus dvs! Am si eu o intrebare : facturile erau semnate de primire de catre dvs? Da sau nu?B-)
Caci daca DA , atunci nu aveti nici o sansa sa scapati de plata prejudiciului chiar daca nu l-ati creat dvs , fiindca prin semnarea facturilor vi l-ati insusit! Ati recunoscut exostenta prejudiciului prin acel acord , ati recunoscut si valoarea prejudiciului prin facturi si ati si fost de acord cu plata prejudiciului prin semnarea lor!B-)Pledoaria a fost incheiata!
Daca nu le-ati semnat aveti sanse sa scapati in instanta . Altfel eu nu vad cum v-ar putea salva vreun avocat! Practic sunt niste facturi neachitate!
facturile au fost facute pe numele meu pentru ca mi s-a zis ca asta este procedura interna a firmei si o parte sunt semnate. O alta parte nu sunt semnate.Din pacate la momentul respectiv eram destul de tanara si naiva. Exista de asemenea o dispozitie de plata facuta chipurile de mine. In realitate in ziua respectiva eram in concediu medical, revenindu-mi dupa o operatie. Ce siguranta am eu ca si celelate acte cu care vin acum nu sunt facute in absenta mea?
Si de ce mi-au inceiat contractul de munca prin acordul partilor daca stiau de problemele astea?
avocatnet.ro explicăm legislația
Gratiela Ratiu, Consultant resurse umane
Cornel Vasile, Consilier juridic
MIHAI GRIGORE, Avocat
zsorox