cerere expertiza

Fiind vorba de un proces in baza prevederilor penale Inocentia ar avea dreptate.
Trebuia sa cereti o expertiza extrajudiciara si apoi se putea face o expertiza judiciara daca rezulta ceva in neregula.

Buna ziua,

Plangerea formulata impotriva altor masuri si acte ale procurorului decat cele de netrimitere in judecata, NU ESTE ADMISIBILA
Vezi
INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE - SECTIILE UNITE –
Dosar nr. 25/2007
DECIZIA Nr. LVII (57) din 24 septembrie 2007
Sub presedintia domnului profesor univ. dr. Nicolae Popa, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Inalta Curte de Casatie si Justitie, constituita in Sectii Unite, in conformitate cu dispozitiile art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, s-a intrunit in vederea examinarii recursului in interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie,
in legatura cu problema daca este admisibila plangerea formulata impotriva altor masuri si acte ale procurorului decat cele de netrimitere in judecata.
Sectiile Unite au fost constituite cu respectarea dispozitiilor art. 34 din Legea nr. 304/2004, republicata, fiind prezenti 93 de judecatori din totalul de 115 aflati in functie.
Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost reprezentat de procurorul Gabriela Scutea, adjunct al procurorului general.
Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a sustinut recursul in interesul legii, cerand sa fie admis in sensul de a se stabili ca plangerea indreptata impotriva masurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori in baza dispozitiilor date de acesta, altele decat rezolutiile sau ordonantele procurorului de netrimitere in judecata reglementate in art. 278 indice 1 alin. 1 din Codul de procedura penala, este inadmisibila.
SECTIILE UNITE,
deliberand asupra recursului in interesul legii, constata urmatoarele:
In practica instantelor judecatoresti s-a ivit diversitate de solutii in legatura cu rezolvarea problemei admisibilitatii plangerilor indreptate impotriva masurilor luate sau a actelor indeplinite de procuror ori efectuate pe baza dispozitiilor sale daca aceste acte nu constau in rezolutiile sau ordonantele procurorului de netrimitere in judecata la care se refera art. 278 indice 1 alin. 1 din Codul de procedura penala.
Astfel, unele instante au considerat ca plangerea impotriva altor masuri sau acte decat rezolutiile sau ordonantele procurorului de netrimitere in judecata este admisibila, apreciind ca o astfel de solutie este impusa atat de continutul de ansamblu al dispozitiilor art. 275-278 din Codul de procedura penala, cat si de prevederile art. 21 din Constitutia Romaniei referitor la accesul liber la justitie, precum si de cele ale art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, care consacra dreptul oricarei persoane la un proces echitabil.
Alte instante, dimpotriva, s-au pronuntat in sensul ca, in afara de rezolutiile sau ordonantele de netrimitere in judecata, la care se face referire prin art. 278 indice 1 din Codul de procedura penala, nicio alta masura luata de procuror si niciun act efectuat de acesta sau din dispozitia sa nu poate face obiectul plangerii la judecator.
S-a relevat, in aceasta privinta, ca legiuitorul a stabilit in mod limitativ actele procurorului ce pot fi contestate pe calea plangerii reglementate in art. 278 indice 1 din Codul de procedura penala.
S-a considerat ca in astfel de situatii obiectul plangerii nu poate privi decat rezolutia de neincepere a urmaririi penale sau in ordonanta ori rezolutia de clasare, de scoatere de sub urmarire penala sau de incetare a urmaririi penale.
Aceste din urma instante au interpretat si aplicat corect dispozitiile legii.
Prin art. 278 alin. 1 din Codul de procedura penala, astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 167 din Legea nr. 281/2003, se prevede ca "plangerea impotriva masurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispozitiilor date de acesta se rezolva de prim-procurorul parchetului sau, dupa caz, de procurorul general al parchetului de la langa curtea de apel ori de procurorul sef de sectie al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie", iar in conformitate cu alineatul 2 al aceluiasi articol "in cazul cand masurile si actele sunt ale prim-procurorului ori ale procurorului general al parchetului de pe langa curtea de apel sau ale procurorului sef de sectie al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie ori au fost luate sau efectuate pe baza dispozitiilor date de catre acestia, plangerea se rezolva de procurorul ierarhic superior".
Pe de alta parte, in art. 278 indice 1 alin. 1, introdus in Codul de procedura penala prin art. I pct. 168 din Legea nr. 281/2003 si modificat prin art. I pct. 139 din Legea nr. 356/2006, se mai prevede ca "dupa respingerea plangerii facute conform art. 275-278 impotriva rezolutiei de neincepere a urmaririi penale sau a ordonantei ori, dupa caz, a rezolutiei de clasare, de scoatere de sub urmarire penala sau de incetare a urmaririi penale, date de procuror, persoana vatamata, precum si orice alte persoane ale caror interese legitime sunt vatamate pot face plangere, in termen de 20 de zile de la data comunicarii de catre procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 si 278, la judecatorul de la instanta careia i-ar reveni, potrivit legii, competenta sa judece cauza in prima instanta", precizandu-se, in continuare, ca "plangerea poate fi facuta si impotriva dispozitiei de netrimitere in judecata cuprinse in rechizitoriu".
Aceste reglementari, prin continutul lor neechivoc, asigura exercitarea efectiva de catre toate persoanele interesate a dreptului lor de acces la justitie, in conformitate cu dispozitiile art. 8 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului si cu dreptul oricarei persoane la un proces echitabil in sensul prevederilor art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
Nu se poate considera ca accesului liber la justitie, garantat prin art. 21 din Constitutie, in sensul ca "orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime" fara care vreo lege sa poata ingradi exercitarea acestui drept, i s-ar aduce limitari in cazul riguroasei aplicari a dispozitiilor cuprinse in art. 278 indice 1 din Codul de procedura penala, cata vreme in interpretarea data de Plenul Curtii Constitutionale, prin decizia nr. I/1994, un astfel de drept consta in posibilitatea de a accede la structurile judecatoresti uzand de mijloacele prin care justitia se infaptuieste, potrivit legii, adica inclusiv cu respectarea cadrului reglementat pentru exercitarea dreptului de a face plangere in fata judecatorului impotriva rezolutiilor sau ordonantelor procurorului de netrimitere in judecata.
In aceste conditii, din moment ce prin dispozitiile art. 278 indice 1 din Codul de procedura penala este instituit, limitativ, controlul judiciar numai asupra temeiniciei solutiilor de netrimitere in judecata, in raport cu cercetarile efectuate in cadrul actelor premergatoare sau al urmaririi penale, este evident ca in cazul celorlalte acte sau masuri ale procurorului sau efectuate pe baza dispozitiilor date de el, un asemenea control din partea judecatorului nu mai poate avea loc.
Un atare mod de a se proceda se impune deoarece, pe langa ca nu este prevazut controlul judiciar decat asupra rezolutiei de neincepere a urmaririi penale sau a ordonantei ori, dupa caz, a rezolutiei de clasare, de scoatere de sub urmarire penala sau de incetare a urmaririi penale, date de procuror, precum si cu privire la dispozitia de netrimitere in judecata cuprinsa in rechizitoriu, pentru toate celelalte acte sau masuri ale procurorului ori efectuate din dispozitia sa, cum sunt masurile preventive si cele asiguratorii, au fost reglementate proceduri specifice de verificare imediata de catre instanta (art. 1402 si art. 168 din Codul de procedura penala) ori exista posibilitatea de a fi cenzurate indirect de instanta, fie in cadrul procedurii prevazute de art. 300 din Codul de procedura penala, referitoare la verificarea regularitatii actului de sesizare, fie cu ocazia cercetarii judecatoresti.
Asa fiind, in masura in care nu sunt vizate de prevederile art. 278 indice 1 din Codul de procedura penala, orice alte acte sau masuri ale procurorului ori efectuate in baza dispozitiei sale nu sunt supuse plangerii ce se poate adresa judecatorului in temeiul acestui text de lege.
In consecinta, in temeiul dispozitiilor art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, precum si ale art. 414 indice 2 din Codul de procedura penala, urmeaza a se admite recursul in interesul legii si a se stabili ca plangerea indreptata impotriva masurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori in baza dispozitiilor date de acesta, altele decat rezolutiile sau ordonantele procurorului de netrimitere in judecata, reglementate in art. 278 indice 1 alin. 1 din Codul de procedura penala, este inadmisibila.
PENTRU ACESTE MOTIVE
In numele legii
D E C I D:
Admit recursul in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Stabilesc ca plangerea indreptata impotriva masurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori in baza dispozitiilor date de acesta, altele decat rezolutiile sau ordonantele procurorului de netrimitere in judecata, reglementate de art. 278 indice 1 alin. 1 din Codul de procedura penala, este inadmisibila.
Obligatorie pentru instante, potrivit art. 414 indice 2 alin. 3 din Codul de procedura penala.
Pronuntata in sedinta publica, astazi, 24 septembrie 2007.
PRESEDINTELE INALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE - prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Prim-magistrat-asistent – Victoria Maftei

Pai, aici e vorba de o netrimitere in judecata. Dvs. sustineti ca nu e admisibila?