Am rugamintea daca poate cineva cu experienta sa mi raspunda repede la urmatoarea situatie.
Suntem 2 frati. In anul 2010 eu am incheiat un contract de vanzare-cumparare cu parintii mei, prin care am cumparat contra unei sume mari de bani o casa. Problema este ca in contract scrie ca: Parintii mei isi rezerva dreptul de abitatie pana la incetarea din viata, iar eu intru in posesie in drept de la data contractului iar in fapt la incetarea din viata a ultimului parinte.
Din cate am citit dreptul la abitatie anuleaza contractul...insemnand DONATIE, ceva de genul.
Ma intereseaza daca fratele meu, dupa incetarea din viata a parintilor, ma poate ataca in instanta cu sanse de castig, adica sa i dau jumatate din casa, desi eu am platit la notar casa, si am locuit impreuna cu parintii dupa modul descris mai sus.
Daca s-ar incheia un act scris de mana, de catre parintii mei, datat la data contractului, cum ca au primit banii, reprezinta o dovada in instanta?Sau sa pun martor in instanta sotia..nu stiu ceva...Merci
Nu trebuie sa mai faceti absolut nimic. In contractul notarial scrie clar ca s-a predat si primit pretul .Reclamantul care ar dori sa anuleze acel contract ar trebui sa faca dovada ca nu s-a platit , ceea ce e aproape imposibil.Obligatia dvs. este de a respecta contractul asa cum e , adica dreptul parintilor de a locui linistiti, dreptul de uzufruct viager.
Doamna Cazacu aveti dreptate. Am primit mai multe mesaje. M am interesat foarte bine si este o prostie prezumtia la situatia data. M am lamurit oricum sunt multi meseriasi pe acest forum. Spor
Din cate stiu eu, paratul trebuie sa faca dovada ca a platit pretul si nu reclamantul. Mai mult decat atat, aliniatul 4 din art. 1091 din NCC spune ca Până la dovada contrară, înstrăinarea cu titlu oneros către un descendent ori un ascendent privilegiat sau către soţul supravieţuitor este prezumată a fi donaţie dacă înstrăinarea s-a făcut cu rezerva uzufructului, uzului ori abitaţiei sau în schimbul întreţinerii pe viaţă ori a unei rente viagere. Prezumţia operează numai în favoarea descendenţilor, ascendenţilor privilegiaţi şi a soţului supravieţuitor ai defunctului, dacă aceştia nu au consimţit la înstrăinare.