legea 18_1991 si decretul-lege 1990

As dori sa aflu si eu care este regimul juridic al unui teren mostenit succesiv din perioada 1959 pana in prezent.

Pentru asta doresc sa aflu interpretarea corecta a art. 23 (categoria terenurilor "sunt si raman in proprietatea privata a cooperatorilor) din Legea 18/1991 raportat la art. 8 din decretul 42_1990 in vigoare in prezent si a art. 36 din legea 18/1991 (categoria terenurilor a caror atribuire, potrivit art. 36 alin. (6) din legea 18/1991 "se va face, prin ordin al prefectului, la propunerea primariilor, facuta pe baza verificarii situatiei juridice a terenurilor), pentru a vedea in care din aceste categorii intra acest teren, intrucat nu cunosc cine este in prezent proprietarul acestui teren.

Pentru aceasta as dori sa stiu daca art. 8 din decretul 42_1990 (si implicit art. 23 alin. (1 din legea 18/1991) se refera la:
- proprietatile detinute de membrii cooperatori care s-au inscris in CAP si carora li s-au preluat terenurile si ulterior li s-au dat propriile trenuri in folosinta, care nu le-au instrainat si care le-au transmis succesorilor sai, succesori care le detin in prezent;
- proprietatile obtinute de la stat de catre persoane care nu au avut terenuri in proprietate si care nu le-au instrainat ci le-au pastrat sau le-au transmis prin mostenire succesorilor sai, succesori care le detin in prezent;
- proprietatile persoanelor care au avut terenuri proprietate personala si nu s-au inscris niciodata in CAP si care nu le-au instrainat ci le-au pastrat sau le-au transmis prin mostenire succesorilor sai, succesori care le detin in prezent.

Mentionez ca acest teren figureaza in registrul agricol asa cum face referire alin. (2) din art. 23 din legea 18/1991, dar as vrea sa stiu daca se incadreaza la art. 8 din decretul-lege 42_1990.

DECRET-LEGE nr.42 din 29 ianuarie 1990
privind unele măsuri pentru stimularea ţărănimii


Textul actului publicat în M.Of. nr. 17/30 ian. 1990



ART. 1 - Adunarile generale ale cooperativelor agricole din zonele de deal-munte si preorasenesti pot hotari atribuirea, din suprafata proprietatea cooperativei, de terenuri arabile si finete in folosinta agricola indelungata membrilor cooperatori din comunele sau satele respective.
In cadrul acestor suprafete pot fi atribuite si vii sau livezi.
Suprafetele de terenuri se atribuie persoanelor care le lucreaza si obtin productii bune, fara a angaja alta forta de munca.
Suprafetele arabile si finetele se atribuie in folosinta dupa ce se stabilesc terenurile necesare bazei furajere pentru efectivele de animale ramase cooperativelor agricole, in urma definitivarii actiunilor de cooperare prevazute la art. 2.
ART. 2 - Adunarile generale ale cooperativelor agricole din zonele de deal-munte si preorasenesti pot organiza actiuni de cooperare, pe baza de contract, cu membrii cooperatori care doresc sa preia animale in intretinere. Acestia vor livra unitatilor contractante specializate, in numele cooperativei cu care au incheiat contractul de cooperare, cantitatile de produse si produsi stabilite.
Unitatea contractanta va plati contravaloarea produselor cooperativei agricole cu care a incheiat contractul de livrare a acestora la fondul de stat.
Conditiile de cooperare, avantajele, drepturile si obligatiile in actiunea de cooperare se stabilesc prin acordul partilor contractante.
De asemenea, membrii cooperatori se pot organiza in asociatii libere, pentru a folosi constructiile, grajdurile si celelalte utilitati disponibile din cooperativele agricole, cu acordul acestora.
Animalele care nu se vor prelua prin aceste actiuni de cooperare sau nu pot fi intretinute de cooperative pot fi vindute de acestea, la preturile legale, altor unitati agricole, precum si membrilor cooperatori care se angajeaza sa plateasca contravaloarea lor in produse sau produsi.
ART. 3 - Suprafetele de pasuni ale cooperativelor agricole din zonele de deal-munte si preorasenesti vor fi folosite ca pasuni comunale.
ART. 4 - Adunarile generale ale cooperativelor agricole din celelalte zone pot hotari atribuirea de loturi in folosinta de pina la 5.000 metri patrati teren arabil sau in echivalent agricol fiecarui membru cooperator sau pensionar cooperator, precum si mecanizatorilor si altor lucratori din statiunile pentru mecanizarea agriculturii, cu obligatia ca acestia sa efectueze in cooperativa volumul de munca si, respectiv, lucrarile mecanizate stabilite.
In conditiile prevazute la alineatul precedent, adunarile generale pot atribui astfel de loturi in folosinta si persoanelor care doresc sa se intoarca in sat si sa devina membri cooperatori.
Adunarile generale ale cooperativelor agricole din toate zonele tarii pot atribui in folosinta pina la 2.500 metri patrati teren arabil de familie si altor categorii de persoane care locuiesc in comuna, in satele si orasele invecinate si nu sint membri cooperatori, cu obligatia de a cultiva in bune conditii pamintul si de a plati cooperativei o taxa anuala stabilita de adunarea generala a acesteia.
La stabilirea taxei se va tine seama de calitatea si potentialul terenurilor care urmeaza a fi atribuite in folosinta.
In vederea aplicarii asolamentelor si a executarii lucrarilor de combatere a bolilor si daunatorilor, suprafetele de teren ce se atribuie in folosinta potrivit prezentului articol urmeaza sa fie situate, de regula, in sole compacte , in vatra satului.
ART. 5 - Unitatile agricole de stat pot atribui in folosinta lucratorilor lor permanenti terenuri arabile de pina la 5.000 metri patrati din suprafata proprie � Lucratorii care isi au domiciliul in alte localitati pot primi terenuri, in suprafata aratata, de la unitatile agricole de stat sau cooperativele agricole din localitatile de domiciliu, cu aprobarea acestora, avind obligatia de a realiza sarcinile proprii de munca in unitatile in care lucreaza.
ART. 6 - In cooperativele agricole care au dat in folosinta indelungata suprafete de teren arabil si finete, potrivit art. 1, si care urmeaza sa-si continue activitatea prin actiuni de cooperare in zootehnie, mica industrie, valorificarea produselor si in alte sectoare, conducerea se va asigura de presedinte, ales de adunarea generala a membrilor cooperatori si salarizat din veniturile cooperativei, precum si de specialisti agricoli si contabil sef, salarizati de stat.
ART. 7 - Detinatorii de terenuri, date in folosinta potrivit prevederilor prezentului decret-lege, care nu le cultiva in bune conditii sau le folosesc in alte scopuri decit productia agricola, pierd dreptul de folosinta asupra acestora, pe baza hotaririi adunarii generale a cooperativei agricole sau, dupa caz, a conducerii unitatii agricole de stat.
ART. 8 - Terenul aferent casei de locuit si anexelor gospodaresti, precum si curtea si gradina din jurul acestora, in zonele cooperativizate, constituie proprietatea particulara a detinatorilor; acestea pot fi instrainate si lasate mostenire.
Terenul prevazut la alin. 1, impreuna cu lotul care poate fi atribuit in folosinta membrului cooperator, potrivit prevederilor art. 4, nu poate depasi suprafata de 6.000 metri patrati pentru detinatorul casei de locuit.
ART. 9 - Detinatorii de terenuri in folosinta agricola sau in proprietate particulara pot sa-si vinda in mod liber, fara pret de mercurial, produsele obtinute de pe aceste suprafete, inclusiv animale, pasari si produse animale, atit pe piata, cit si pe baza de contracte incheiate cu unitatile specializate, in conditii reciproc avantajoase.
Persoanele care realizeaza produse si produsi in cadrul actiunilor de cooperare cu unitatile agricole cooperatiste pot sa valorifice, in mod liber si fara pret de mercurial, cantitatile care li se cuvin din astfel de actiuni.
ART. 10 - Statul, prin statiunile pentru mecanizarea agriculturii si alte unitati de stat, va sprijini pe toti detinatorii de terenuri agricole, prin executarea de lucrari mecanizate, cu plata in natura si in bani.
Totodata, producatorii agricoli vor fi sprijiniti, prin unitati specializate , sa-si procure seminte, material saditor, ingrasaminte, substante de combatere a bolilor si daunatorilor, reproducatori, material seminal, furaje, utilaje de uz gospodaresc si altele si sa primeasca asistenta tehnica. Contravaloarea lucrarilor mecanice, materialelor si utilajelor va fi platita in natura si in bani, la preturile si tarifele aprobate de catre organele competente, potrivit legii.
ART. 11 - Statiunile pentru mecanizarea agriculturii si alte unitati agricole de stat pot vinde producatorilor agricoli particulari tractoare si alte utilaje agricole cu durata de serviciu normata expirata, prin licitatie publica.
ART. 12 - Orice dispozitii contrare prezentului decret-lege se abroga.
PRESEDINTELE CONSILIULUI FRONTULUI SALVARII NATIONALE
ION ILIESCU

Va multumesc.