Tata nu m-a recunoscut atunci când m-am născut, iar mama nu l-a dat în judecată. Pot obține acum, la majorat, pensie de întreținere?

Dacă continuați studiile, ați avea dreptul la pensie de întreținere din momentul depunerii cererii la Judecătorie, și până la maxim 26 de ani.

Dar dacă nu va recunoscut, trebuie mai întâi să-l chemați în judecată pentru stabilirea paternității, și confirmarea prin testul ADN, și tot odată cu cererea de stabilire paternitate, puteți cere ca petit 2, obligarea pârâtului la plata pensiei de întreținere pe toată perioada continuării studiilor.

Buna seara,
Il chemati in instanta, il obligati sa va recunoasca si pe urma ii cereti pensia de intretinere daca va continuati studiile.

in opinia mea, legea aplicabila nu va permite o astfel de actiune.- stabilirea paternitatii, iar asta cu chematul in instanta si obligarea tatalui sa va recunoasca, nu o inteleg. Ori va recunoaste de bunavoie, ori nu.
Sanse aveti pt o actiune in stabilirea paternitatii doar daca v-a intretinut pana de curand sau ati putea incerca pe art 8, 14 din convetia europeana a drepturilor omului daca ati avut o oarecare relatie cu tatal dvs.
ART. 60
Acţiunea în stabilirea paternitãţii din afarã cãsãtoriei poate fi pornitã în termen de un an de la naşterea copilului.
Dacã, în cazul prevãzut în art. 54 alin. 1, un copil a pierdut calitatea de copil din cãsãtorie, prin efectul unei hotãrîri judecãtoreşti, termenul de un an, pentru pornirea acţiunii în stabilirea paternitãţii din afarã cãsãtoriei, va curge de la data cînd acea hotãrîre a rãmas definitiva.
În cazul în care mama a convieţuit cu pretinsul tata ori dacã acesta din urma a prestat copilului întreţinere, termenul de un an va curge de la încetarea convieţuirii ori a întreţinerii.

va pun un link cu o speta similara in care cineva a pierdut, insa are o opinie separata pe care o puteti folosi ca argumentatie daca vreti sa incercati totusi.
[ link extern ]

Buna nadina, sunt si eu in aceași situație ai reusit până la urmă să rezolvi ceva ?

Art. 14 din Convenţia Europeană a Drepturilor omului, unde, cu denumirea marginală “interzicerea discriminării” se prevede că: Exercitarea drepturilor şi libertăţilor recunoscute de prezenta convenţie trebuie să fie asigurată fără nici o deosebire bazată, în special, pe sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine naţională sau socială, apartenenţă la o minoritate naţională, avere, naştere sau orice altă situaţie.

Concluzionând, opinez că, dreptul material la acţiune în stabilirea paternităţii este şi trebuie să fie în mod egal, recunoscut tuturor subiecţilor aflaţi în această situaţie juridică, indiferent de data naşterii, fără teamă de a considera că legea ar retroactiva, deoarece, aplicabilitatea imediată a textului, s-ar asigura doar de la momentul intrării normei în vigoare, inclusiv, în cazul situaţiilor obiective şi durabile a copiilor existenţi, şi născuţi înainte.

O soluţie contrară, în lipsa unor justificări obiective şi rezonabile, ar reprezenta o veritabilă violare a dispoziţiilor art. 8 şi 14 în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.