Donatia este supusa reductiunii, in sensul ca ceea ce trece peste cotitatea disponibila se aduna la bunurile de impartit intre mostenitorii rezervatari. In situatia unei vanzari pentru bani (nu obligatii de intretinere, etc) nu se mai face aceasta reductiune. Parintele vanzator ar trebui sa aiba discernamant la momentul vanzarii evident.
Testamentul este reglementat in Codul civil roman de la Cuza incoace. Insa in situatia dvs nu va ajuta.
Nimeni nu va poate garanta vreodata ca un act nu poate fi "atacat" instanta. Daca in final va avea sau nu sorti de izbanda, asta e partea a doua...
Fiecare cetatean este liber sa se adreseze justitiei.
Donatia, ca si testamentul sunt acte supuse reductiunii. In sensul ca daca tata doneaza toata averea unui singur fiu, iar celalalt ramane fara absolut nimic, poate solicita reductiunea acelei donatii, pana la reintregirea rezervei succesorale, care i s-ar cuveni.
In cazul dvs, rezerva succesorala a unui copil este de 1/4.
Or tata nu doneaza tot, ci doar cota mostenita de la mama. Deci mai ramane jumatatea lui din bunuri.
Apoi, presupunand ca ar dona tot (adica 5/8) unui singur copil, in practica "atacatul" donatiei se finalizeaza prin obligarea fratelui care a primit donatia sa achite celuilalt o suma de bani reprezentand contravaloarea cotei care a fost incalcata. Dar actul in sine nu va fi desfiintat.
~ final discuție ~