teorie

Rolul activ al judecătorului trebuie înţeles ca un principiu care conduce la aflarea adevărului şi în consecinţă la pronunţarea unor hotărâri temeinice şi legale, ceea ce presupune că judecătorul este în drept săstăruie prin toate mijloacele legale în vederea lămuririi împrejurărilor de fapt şi de drept.
În virtutea rolului activ, judecătorul este în drept să pună în discuţia părţilor orice împrejurări de fapt sau de drept necesare soluţionării cauzei, în limitele stabilite de dispoziţiile art. 129 din Codul de procedură civilă.
Judecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale pentru a preveni orice greşeală privind aflarea adevărului în cauză pe baza stabilirii faptelor şi prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunţării unei hotărâri temeinice şi legale.

Cazut in capcana! Da, teoria ca teoria, dar practica ne omoara! As dori raspuns si la situatiilre practice pe care le-am propus. Bineinteles, respectand premizele infatisate, altfel, sunt 1000 de posibilitati.