certificatul de proprietate pierdut

Nedemnitatea sucesorala este decaderea de drept a moştenitorului legal din dreptul de a culege o moştenire determinata, inclusiv rezerva la care ar fi avut dreptul din aceasta moştenire, deoarece s-a facut vinovat de o fapta grava faţa de cel care lasa moştenirea sau faţa de memoria acestuia. Nedemnitatea succesorala, ca sancţiune civila se caracterizeaza prin urmatoarele : -se aplica numai în cazul savârşirii faptelor expres şi limitativ prevazute de lege şi numai în domeniul moştenirii legale, textele de lege care o prevad fiind imperative şi de stricta interpretare ; -opereaza de drept, cel care lasa moştenirea neputaând înlatura efectele ei prin iertarea nedemnului pentru fapta sa ; -fiind o sancţiune se aplica şi produce efecte doar în privinţa autorului faptei. Faţa de alte persoane chemate de lege la moştenirea defunctului în nume propriu sau prin reprezentare, ea poate produce efecte numai în mod exceptional ; -domeniul de aplicare a sancţiunii nu poate fi extins la alte moşteniri, nedemnul fiind înlaturat numai de la moştenirea persoanei faţa de care a savârsit faptele, în acest sens nedemnitatea producând efecte relative ; -sancţiunea nedemnitaţii fiind prevazuta pentru faptele savârsite cu vinovaţie, moştenitorul trebuie sa fi acţionat cu discernamant, în lipsa discernamântului neputându-se vorbi de vinovaţie. Art. 655 c. civ prevede trei cazuri de nedemnitate : a) atentatul la viaţa celui care lasa moştenirea- codul civil sancţioneaza pe « condamnatul pentru ca a omorât sau a încercat sa omoare pe defunct " aceasta sancţiune civila pe langa cea penala, se justifica prin ideea ca ar fi inechitabil şi potrivnic bunelor moravuri şi ordinii publice ca o persoana, care savârşeşte asemenea fapte grave, sa fie chemata la moştenirea celui pe care la ucis sau a încercat sa-l omoare. Pentru ca un moştenitor şa fie înlaturat de la moştenire datorita acestui caz de nedemnitate, trebuie sa fie îndeplinite cumulativ urmatoarele condiţii : moştenitorul sa fi omorât sau sa fi pus în executare hotarârea de a omorî pe cel despre a carui moştenire este vorba şi moştenitorul sa fi fost condamnat (penal) –în calitate de autor, coautor, instigator sau complice, pentru omor sau tentativa de omor, iar hotarârea penala de condamnare sa fi ramas definitiva. Daca moştenitorul nu a fost comdamnat, el nu va fi nedemn, lipsind condiţia condamnarii. Nedemnitate va opera daca moştenitorul condamnat a fost ulterior amnistiat, graţiat sau reabilitat, deoarece aceste masuri de politica penala nu şterg intenţia de a ucide, ci numai condamnarea sau executarea pedepsei ori unele efecte secundare condamnarii (interdicţii, incapacitaţi si decaderi). b) acuzaţia capitala calomnioasa împotriva celui care lasa moştenirea-nedemnitatea intervine în cazul în care moştenitorul a facut un denunţ o plângere sau o marturisire capitala (deci pentru fapte care ar fi putut atrage pedeapsa cu moartea) calomnioasa împotriva celui care lasa moţtenirea. Caracterul calomnios al faptei trebuie sa fie constatat printr-o hotarâre penala definitiva de condamnare a moştenitorului. c) nedenunţarea omorului a carui victima a cazut cel care lasa moştenirea- nu se cere o condamnare penala prealabila. Efectele nedemnitaţii. 1) Efectele nedemnitaţii faţa de nedemn- deoarece titlul de moştenitor al nedemnului este desfiinţat de la data deschiderii moştenirii, el nu va putea reclama partea sa de moştenire ce i s-ar fi cuvenit ca moştenitor legal, nici macar rezerva. Partea sa va fi culeasa de cei care ar fi venit la moştenire împreuna cu el sau pe care prezenţa sa i-ar fi înlaturat de la moştenire. Deci, înlaturarea de la moştenire a nedemnului va profita comoştenitorilor legali sau moştenitorilor legali subsecvenţi. Ea poate profita şi legatarilor sau donatarilor în cazul în care nedemnul era un moştenitor rezervatar, a carui prezenţa ar fi determniat reducţiunea liberalitaţilor excesive facute de cel care lasa moştenirea. Daca înainte de constatarea nedemnitaţii nedemnul a intrat în posesia bunurilor moştenirii, va fi obligat sa le restituie (împreuna cu productele daca este cazul) persoanelor îndreptaţite, neavând nici un un temei pentru a le reţine. Restituirea se face în principiu în natura, iar daca restituirea în natura nu este posibila pentru ca bunul supus restituirii a pierit-fie fortuit, inclusiv din cauza de forţa majora-sau pentru ca a fost înstrainat ori în tot sau în parte) ori pentru ca a fost expropriat pentru cauza de utilitate publica, nedemnul, considerat posesor de rea-credinţa şi de drept pus în întârziere de la data intrarii sale în folosinţa bunurilor moştenirii va fi obligat sa plateasca despagubiri, respectiv indemnizaţia de expropriere. Drepturile şi obligaţiile nedemnului faţa de moştenire -care au fost considerate, pâna la constatarea nedemnitaţii, stinse prin consolidare, sau confuziune- vor produce efecte, nedemnul fiind strain faţa de moştenire cu efect retroactiv. Nedemnitatea produce efecte numai în privinţa drepturilor succesorale, iar nu şi în privinţa altor drepturi ale nedemnului care nu-şi au ca temei de dobandire moştenirea. 2). Efectele nedemnitaţii faţa de descendenţii nedemnului- se produc efecte asupra copiilor nedemnului şi asupra altor descendenţi (nepoţi, stranepoţi, etc.). Copii nedemnului pot veni la moştenirea defunctului (bunicului lor) în nume propriu, dar nu şi prin reprezentarea tatalui lor nedemn. etc.

In cazul in care mama dvs nu s-a facut vinovata de unul din cele 3 cazuri expuse mai sus , ea nu poate fi total dezmostenita deoarece este descendent direct ci , ca atare , si mostenitor rezervatar , avand dreptul la rezerva succesorala!

Actele le puteti obtine de la primaria din raza teritoriala in care se afla acele proprietati( de la directia impozite si taxe locale) sau de la Arhivele Nationale ale Statului. Insa pentru a le putea cere trebuie mai intai sa dezbateti succesiunea pentru a demonstra calitatea de mostenitor si , automat , de persoana indreptatita in a solicita acele documente de proprietate!B-)

SUCCES!
=D>

Va multumesc mult pentru raspuns. M-ati ajutat mult pentru ca acum am inceput sa-mi pun intrebarea daca intr-adevar mama chiar a fost scoasa din masa succesorala.
Apropo de asta... "dezmostenirea" sau "scoaterea din masa succesorala" este acelasi lucru? Ca mama mi-a spus ca a vazut pe un act (singurul pe care il are, dar nu stiu exact ce reprezinta) scris clar "a fost scoasa din masa succesorala".

O zi placuta in continuare!

1. la primaria localitatii unde se afla situate proprietatile se verifica daca cineva din familie a depus cerere de retrocedare, in baza legii 18/1991, 1/2000 sau 247/2005 (pentru terenuri) sau 10/2001 (pentru cladiri preluate abuziv de stat);
2. daca da, pe numele persoanei care a depus cererea (si care este indreptatita) se va emite titlul de proprietate; tot la primarie trebuie sa existe o evidenta cu proprietatile bunicilor la colectivizare (registre agricole, registru CAP, etc.).
3. daca nu... se complica situatia (trebuie apelat la instanta si nu furnizati suficiente amanunte pentru a specula)
Poate reveniti cu amanunte

Intre timp am mai cautat prin "amintirile" mamei si am descoperit ca bunicul meu a facut succesiunea dupa moartea bunicii mele iar mama mea detine un certificat de mostenitor in care am descoperit ca nu a fost scoasa din masa succesorala. In acel certificat scrie astfel: "Sunt straini de succesiune prin neacceptarea conform art. 700 c. civ. " (adica mama e straina). Adica bunicul meu (sotul supravietuitor) mosteneste dupa aceasta succesiune o cota de 1/4 iar matusa mea 3/4.
Din cate mi-a spus mama mea, in urma acestei succesiuni dupa bunica, ea a cedat in favoarea tatalui ei. Dar asta nu inseamna ca acum dupa moartea acestuia nu mosteneste nimic, nu-i asa?
Va multumesc pentru raspunsurile date. Acum stiu de unde pot intra in posesia certificatului de proprietar....:)

Aaaa..... si inca ceva... Poate cineva sa-mi traduca si mie art. 700 codul civil?
ART. 700
"Dreptul de a accepta succesiunea se prescrie printr-un termen de 6 luni socotit de la deschiderea succesiunii.
În cazul când mostenitorul a fost împiedicat de a se folosi de dreptul sau, din motive de forþa majora, instanþa
judecatoreasca, la cererea mostenitorului, poate prelungi termenul cu cel mult 6 luni de la data când a luat sfârsit impiedicarea. "