CLAUDIU LASCOSCHI a scris:
Ce execută în baza hotărârii nule ?
Să nu fie vorba de fapte care au avut deja loc și nu de ipoteza în care mai execută hotărârea nulă.
AM GĂSIT ARTICOLELE PRIN CARE SĂ EXECUT SILIT A.P.71 CU OBLIGAȚIA DE A FACE PENTRU ANULAREA RETROACTIVĂ A HOTĂRÂRILOR ADUNĂRILOR GENERALE DIN ULTIMII ANI, ILEGAL CONVOCATE.
Vineri, 28.12.2018 am trimis notificarea (somația) că A.P.71, fiind de fapt și de drept în întârziere, să execute silit Obligația de a Face - anularea retroactivă, „fizică”, a acelor hotărâri ale A.G. din 2015 ! NCPC îmi permite să cer și daune cominatorii, pe zi de întârziere, dacă A.P.71 refuză punerea în aplicare ! Astfel, mai e un pas până la dizolvare ...
să câștig cel puțin încă un proces cu același obiect de Nulitate Absolută pentru A.G. din 2017 sau (și) din 2018 (NOTĂ: Pe data de 13.02.2019 am câștigat unul din aceste procese).
Vedeți detaliile juridice pe care le așteptam:
[ link extern ]
Știind că „șefii” A.P.71 refuză să aplice în mod amiabil sentința definitivă nr.143/14.02.2017, i-am pus în întârziere, invocând ne-executarea obligațiilor prevăzute de art. 1516-1557 din Noul Cod Civil, Capitolul II - „Executarea Silită a Obligațiilor”. Potrivit art. 1516 din N.C.C., creditorul, în caz de neexecutare a sentinței, are un drept de opțiune între mai multe remedii, precum Executarea Silită a Obligațiilor (art. 1516 alin. 2 pct. 1 N.C.C.). Astfel, „creditorul are dreptul să ceară sau să treacă la Executarea Silită a obligației”.
☞
Cer Instanțelor și Executoarei Judecătorești să vadă care sunt EFECTELE NULITĂȚII ACTULUI DE PROCEDURĂ.
Nulitatea, indiferent că e absolută sau relativă, lipsește actul de procedură de efectele juridice, legale, de a fi folosit. În acest sens, art. 179 alin. 1 din NCPC prevede că ACTUL DE PROCEDURĂ NUL SAU ANULABIL ESTE DESFIINȚAT, ÎN TOT SAU ÎN PARTE, DE LA DATA ÎNDEPLINIRII LUI.
Nulitatea actului de procedură are efect retroactiv, de la momentul efectuării actului de procedură respectiv, iar nu de la data pronunțării sale de către Instanța Judecătorească.
În condițiile art. 179 alin.(3) NCPC, desființarea unui act de procedură atrage și desființarea actelor următoare, în măsura în care acestea nu pot avea o existență de sine stătătoare. Prin art. 179 alin.(3) NCPC se rezolvă astfel o chestiune controversată în doctrină, și anume dacă nulitatea actului de procedură atrage numai nulitatea actelor ulterioare sau și a actelor anterioare sau concomitente. Astfel, textul indicat stabilește în mod expres că DESFIINȚAREA UNUI ACT DE PROCEDURĂ ATRAGE ȘI DESFIINȚAREA ACTELOR DE PROCEDURĂ URMĂTOARE, dacă nu pot avea o existență de sine stătătoare (actele ulterioare să fie într-un raport de dependență cu actul anulat).
Prin folosirea sintagmei „desființat”, se sugerează aplicarea acestei nulități iradiate nu numai în ipoteza nulităților relative, și cu atât mai mult în cazul NULITĂȚILOR ABSOLUTE.
Potrivit art. 179 alin.(4) NCPC, nulitatea unui act de procedură nu împiedică faptul ca acesta să producă alte efecte juridice decât cele care decurg din natura lui proprie.
Astfel, o cerere de chemare în judecată lovită de nulitate poate fi folosită ca o mărturisire extra-judiciară sau ca un început de dovadă scrisă; nulitatea pentru necompetență nu afectează valabilitatea probelor administrate, care vor fi refăcute de Instanța competentă numai pentru motive temeinice (art. 137 NCPC), etc. Detalii:
[ link extern ]
URMĂTOARELE ARTICOLE LE VOI FOLOSI ÎN INSTANȚE PENTRU A DOVEDI CĂ INIȚIAL EU AM AVUT DE APLICAT ÎN DE-FAVOAREA A.P.71 SENTINȚA DEFINITIVĂ DIN DOSARUL NR. 11907/196/05.10.2015. Știind că „șefii” ilegal aleși ai A.P.71 au refuzat aplicarea sentinței, ei se află în mare întârziere și voi acționa. Cu privire la Obligațiile de a Face, Noul Codul Civil prevede dispoziții speciale, prin art. 1516 - 1528, care spun că DACĂ SENTINȚA DEFINITIVĂ NU A FOST EXECUTATĂ DE CĂTRE DEBITOR, CREDITORUL VA FI AUTORIZAT DE CĂTRE INSTANȚE SĂ O REALIZEZE, PE CHELTUIALA DEBITORULUI. Obligația de a Face nu are caracter alternativ, având ca obiect faptul promis sau obligația dată de sentința definitivă de Nulitatea Absolută a A.G. din 2015. Dacă executarea în natură e imposibilă, se recurge la executarea sentinței prin echivalent (C.A. Cluj, Decizia nr.1954/2001, A. Rusu, Executarea Obligațiilor, p.2).
Art. 1516. - (1) Creditorul are dreptul la îndeplinirea integrală, exactă și la timp a obligației.
(2) Atunci când, fără justificare, debitorul nu-și execută obligația și SE AFLĂ ÎN ÎNTÂRZIERE, creditorul poate, la alegerea sa, și FĂRĂ A PIERDE DREPTUL LA DAUNE-INTERESE, dacă i se cuvin:
1. să ceară sau să treacă la Executarea Silită a obligației;
2. SĂ OBȚINĂ, DACĂ OBLIGAȚIA ESTE CONTRACTUALĂ, rezoluțiunea sau REZILIEREA CONTRACTULUI, ORI REDUCEREA PROPRIEI OBLIGAȚII CORELATIVE;
3. să folosească, atunci când e cazul, orice alt mijloc prevăzut de lege pentru realizarea dreptului său.
Art. 1517. * Neexecutarea imputabilă creditorului * - O parte nu poate invoca neexecutarea obligațiilor celeilalte părți în măsura în care neexecutarea e cauzată de propria sa acțiune sau omisiune.
Art. 1518. - (1) (...) DEBITORUL RĂSPUNDE PERSONAL DE ÎNDEPLINIREA OBLIGAȚIILOR SALE.
Art. 1519. - Dacă părțile nu convin altfel, debitorul răspunde pentru prejudiciile cauzate din culpa persoanei de care se folosește pentru executarea obligațiilor contractuale.
Art. 1521. - Punerea în întârziere a debitorului POATE OPERA DE DREPT sau la cererea creditorului.
Art. 1522. * Punerea în întârziere de către creditor * - (1) Debitorul poate fi pus în întârziere printr-o notificare scrisă prin care creditorul îi solicită executarea obligației, fie prin cererea de chemare în judecată. (2) (...) NOTIFICAREA SE COMUNICĂ DEBITORULUI PRIN EXECUTOR JUDECĂTORESC SAU PRIN ORICE ALT MIJLOC CARE ASIGURĂ DOVADA COMUNICĂRII. (4) (...) CREDITORUL POATE SUSPENDA EXECUTAREA PROPRIEI OBLIGAȚII ȘI POATE CERE DAUNE-INTERESE (...). CREDITORUL ÎȘI POATE EXERCITA DREPTURILE DACĂ DEBITORUL ÎL INFORMEAZĂ CĂ NU VA EXECUTA OBLIGAȚIILE (...) SAU DACĂ, LA EXPIRAREA TERMENULUI, OBLIGAȚIA NU A FOST EXECUTATĂ.
Art. 1523. * ÎNTÂRZIEREA DE DREPT ÎN EXECUTAREA OBLIGAȚIEI * (1) DEBITORUL SE AFLĂ DE DREPT ÎN ÎNTÂRZIERE CÂND S-A STIPULAT CĂ SIMPLA ÎMPLINIRE A TERMENULUI STABILIT PENTRU EXECUTARE PRODUCE UN ASEMENEA EFECT.
(2) Debitorul se află DE DREPT în întârziere în cazurile anume prevăzute de lege, precum și atunci când:
a) obligația nu putea fi executată în mod util decât într-un anumit timp, care debitorul a lăsat să treacă sau CÂND NU A EXECUTAT-O IMEDIAT, DEȘI EXISTA URGENȚĂ;
c) DEBITORUL ȘI-A MANIFESTAT ÎN MOD NEÎNDOIELNIC FAȚĂ DE CREDITOR INTENȚIA DE A NU EXECUTA OBLIGAȚIA sau când, fiind vorba de o obligație cu executare succesivă, REFUZĂ (NEGLIJEAZĂ) SĂ-ȘI EXECUTE OBLIGAȚIA ÎN MOD REPETAT;
e) obligația se naște din săvârșirea unei fapte ilicite extra-contractuale.
Art. 1525. * Efectele întârzierii debitorului * Debitorul răspunde, de la data la care se află în întârziere, pentru orice pierdere cauzată de un caz fortuit (...)
Art. 1528. - (1) ÎN CAZUL NEEXECUTĂRII UNEI OBLIGAȚII DE A FACE, CREDITORUL POATE, PE CHELTUIALA DEBITORULUI, SĂ EXECUTE EL ÎNSUȘI ORI SĂ FACĂ SĂ FIE EXECUTATĂ OBLIGAȚIA.
(2) Cu excepția cazului în care DEBITORUL ESTE DE DREPT ÎN ÎNTÂRZIERE (► NOTĂ: Este și cazul A.P.71, care ESTE DE DREPT ÎN ÎNTÂRZIERE ÎNCĂ DIN 14.02.2017, când s-a dat sentința definitivă în dosarul câștigat de mine ◄), creditorul poate să exercite acest drept numai dacă îl înștiințează pe debitor (...).
EFECTUL RETROACTIV AL NULITĂȚII ÎN MATERIA CONTRACTELOR CU EXECUTARE SUCCESIVĂ
Noul Cod Civil a adus modificări substanțiale în materia nulității, INSTITUIND PRINCIPIUL RETROACTIVITĂȚII EFECTELOR NULITĂȚII ȘI ÎN CEEA CE PRIVEȘTE CONTRACTELE CU EXECUTARE SUCCESIVĂ. Astfel, art. 1254, alin.(3) din Noul Cod Civil prevede că DUPĂ NULITATEA ABSOLUTĂ (DESFIINȚAREA) CONTRACTULUI, PĂRȚILE VOR FI OBLIGATE SĂ RESTITUIE PRESTAȚIILE PRIMITE (...) PRIN ECHIVALENT, CHIAR DACĂ AU FOST EXECUTATE SUCCESIV SAU AU AVUT UN CARACTER CONTINUU. Același articol de lege prevede că RESTITUIREA SE VA FACE ÎN CONFORMITATE CU DISPOZIȚIILE ART. 1639 - 1647 PRIVIND MODALITĂȚILE DE RESTITUIRE A PRESTAȚIILOR.
În cazul în care restituirea se face doar prin echivalent, Instanțele vor opta între mai multe moduri efective de restituire a prestațiilor executate în baza contractului cu executare succesivă declarat nul (anulat).
Principalul efect al nulității, în exprimarea utilizată de legiuitorul Noului Cod Civil la art. 1254 este: „CONTRACTUL LOVIT DE NULITATE ABSOLUTĂ (SAU ANULAT) ESTE CONSIDERAT A NU FI FOST NICIODATĂ ÎNCHEIAT.” Instanțele ar putea adopta o altă soluție: determinarea echivalentului prestațiilor care nu se mai pot restitui în natură, nu prin raportare la prețul contractual, ci prin administrarea unui probatoriu minuțios, apelând la opinia unui expert. Instanța poate opta să ia prețul contractual drept referință în stabilirea contravalorii prestațiilor sau să dispună administrarea de probe, inclusiv Expertiza, pentru determinarea ei fără referire la contract.
De exemplu, s-au reținut soluții în care raportarea la contractul nul a fost considerată validă pe baza teoriei contractului putativ sau CEA A ÎMBOGĂȚIRII FĂRĂ JUSTĂ CAUZĂ, fie prin considerarea nulității ca o variantă de reziliere, sau chiar prin referire la conceptul general de echitate.
PROBLEMA RESTITUIRII PRESTAȚIILOR ÎN CAZUL CONTRACTELOR CU EXECUTARE SUCCESIVĂ SE VA PUNE ÎN SPECIAL ÎN SITUAȚIILE ÎN CARE CONTRACTUL ESTE DESFIINȚAT PE MOTIV DE NULITATE ABSOLUTĂ. ➲ NOTĂ: Aceeași situație e și în Sentința Civilă Definitivă nr. 143/14.02.2017 (motivarea, dată și semnată de 4 judecătoare din 2 Instanțe), prin anularea procesului verbal al Adunării Generale a A.P.71 din 30.05.2015.
Cer Instanței aplicarea principiului „Restitutio in Integrum”, să mi se restituie sumele impuse ilegal în falsa Adunare Generală a A.P.71 din 30.05.2015 și anularea actelor subsecvente precum contractele șefilor A.P.71.