autoritate de lucru judecat

Buna seara!
Pentru un raspuns concret este necesar studiul hotararii judecatoresti, a considerentelor in raport cu legislatia in baza careia s-a dat motivarea.
Daca hotararea a fost temeinic si legal motivata, consider ca nu mai sunteti indreptatita la o alta actiune cu acelasi obiect, cauza, parti.
Dvs. cunoasteti cel mai bine motivul admiterii exceptiei calitatii de reprezentant al presedintelui asociatiei de proprietari. Daca presedintele ocupa acesta functie prin incalcarea legislatiei specifice privind numirea sa, privind valabilitatea actului de numire presedinte, iar in viitor asociatia va numi un alt presedinte cu respectarea legislatiei aferente, atunci nu va mai putea fi admisa exceptia lipsei calitatii de reprezentant al numitului x deoarece la momentul respectiv va fi numitul Y - numit cu respectarea legislatiei privind asoc. de proprietari. (a fost un exemplu).
Exceptia nu va mai putea fi admisa ca autoritate de lucru judecat in cazul in care se schimba legislatia, iar consecintele fiind inexistenta, in legislatia noua, a prevederilor din considerentele motivarii.

Admiterea exceptiei lipsei procesual pasive poate fi un factor decisiv in admiterea autoritatii de lucru judecat cu privire la parti si la obiect. Aceasta poate fi inlaturata in momentul schimbarii legislatiei in sensul obligarii paratului de a duce la indeplinire obiectul cauzei. Cu alte cuvinte legislatia sa permita existenta unei cauzalitati intre reclamant si parat, reclamantul sa ceara un drept subiectiv (dreptul subiectiv este dreptul recunoscut prin lege), iar paratul sa fie pus in situatia de a i se cere ceva pentru care are obligatia legala sa se supuna cerintei reclamantului.

Aceasta este discutia la nivel teoretic, fara a putea fi raportata la speta in cauza, ce nu se cunoaste.

Ar fi multe de spus, multe presupuneri de facut. Luati cele expuse de mine ca pe un punct de vedere, ca pe o opinie, departe de a fi consultanta juridica.

Doriti un raspuns argumentat juridic asupra exceptiei lipsei calitatii de reprezentant? Va ofer in cele ce urmeaza motivarea unei instante de judecata despre aplicarea, interpretarea acestei exceptii. Cazul nu este identic cu al dvs, dar explica cadrul legal al exceptiei invocate.

[ link extern ] /
extras:

"Examinând cu prioritate exceptiile autoritatii de lucru judecat si lipsei de interes invocate de catre pârâtii S.C. I. S.R.L. si de intervenientul accesoriu M. V., prin cererea de interventie accesorie, în conformitate cu prevederile art. 390 din NOUL COD DE PROCEDURA CIVILA, instanta a considerat ca sunt nefondate, pentru urmatoarele considerente:

Referitor la exceptia autoritatii de lucru judecat, potrivit Noului Cod civil, autoritatea de lucru judecat nu mai este tratata ca institutie juridica de drept material, respectiv de prezumtie legala irefragabila (1200 pct. 4, 1201 Cod Civil), ea regasindu-se doar în dreptul procesual, ca exceptie procesuala de fond. Astfel, art. 431 alin. (1) din NOUL COD DE PROCEDURA CIVILA arata ca „nimeni nu poate fi chemat în judecata de doua ori, în aceeasi calitate, în temeiul aceleiasi cauze si pentru acelasi obiect.” Din perspectiva noilor coduri, atât a Codului Civil, cât si a Codului de procedura civila, autoritatea de lucru judecat nu se mai fundamenteaza pe adagiul „res iudicata pro veritate habetur”, îndepartându-se de natura sa probatorie, de prezumtie absoluta de adevar, cum era cunoscuta în vechiul Cod Civil, apropiindu-se tot mai mult de principiul „non bis in idem”, ce consacra interdictia reluarii aceluiasi litigiu între aceleasi parti.

În Noul Cod de Procedura Civila, autoritatea de lucru judecat este tratata în sectiunea dedicata efectelor hotarârii judecatoresti, constituind unul dintre aceste efecte, alaturi de dezinvestirea instantei, puterea executorie, forta probanta, obligativitatea si opozabilitatea hotarârii.

Efectele autoritatii de lucru judecat se valorifica însa pe calea exceptiei procesuale, care poate fi invocata ca orice exceptie absoluta, de partea interesata sau de instanta, din oficiu. Exceptia autoritatii de lucru judecat este o exceptie procesuala de fond, de ordine publica, fiind reglementata de norme imperative. Caracterul absolut al exceptiei face ca aceasta sa poata fi invocata în orice stare a procesului, chiar în fata instantei de recurs.

Desi Noul Cod de Procedura Civila nu mai delimiteaza din punct de vedere semantic notiunile de „autoritate de lucrul judecat” si „putere de lucru judecat”, în art. 430 si art. 432 din Noul Cod de Procedura Civila legiuitorul folosind doar notiunea de „autoritate de lucru judecat”, spre deosebire de art. 166 din vechiul Cod de procedura civila, totusi, ca element de noutate, noul cod face distinctia între „autoritate de lucru judecat provizorie” - ce caracterizeaza hotarârile judecatoresti de la pronuntare si pâna la judecarea cailor de atac - si „autoritate de lucru judecat”, ce caracterizeaza doar hotarârile judecatoresti definitive.
Asadar, art. 431 alin. (1) din NOUL COD DE PROCEDURA CIVILA da expresie functiei negative a lucrului judecat, ca exceptie procesuala de fond, absoluta, potrivit careia o actiune nu poate fi judecata în mod definitiv decât o singura data, fiind interzisa reluarea aceleiasi judecati, în conditiile identitatii de parti, obiect si cauza.

În Noul Cod de Procedura Civila este prevazuta si componenta lucrului judecat ca prezumtie, aratându-se în art. 431 alin. (2) ca „oricare dintre parti poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, daca are legatura cu solutionarea acestuia din urma.” Astfel, în invocarea lucrului judecat ca prezumtie, într-un alt litigiu, fara a avea tripla identitate de parti, obiect si cauza, legiuitorul foloseste doar, simplu, expresia „lucrul judecat” anterior, însa atunci când se invoca autoritatea de lucru judecat ca exceptie procesuala este recomandabila notiunea de „autoritate de lucru judecat”.

Art. 431 alin. (2) din NOUL COD DE PROCEDURA CIVILA se refera la efectul pozitiv al lucrului judecat sau natura lui probatorie si reglementeaza prezumtia legala de lucru judecat, care reprezinta manifestarea pozitiva a autoritatii de lucru judecat; ea este la îndemâna oricareia dintre partile unui litigiu, în sensul ca fiecare dintre ele are posibilitatea de a opune lucrul anterior judecat, într-un alt litigiu, daca are legatura cu solutionarea acestuia din urma."

Intrebarea adresata de @teisoara este destul de simpla ~ Se poate deschide o noua actiune, daca se aduc alte dovezi ?
Primul raspuns, cel al dnei avocat, este raspunsul util si la obiect pentru aceasta discutie ~ Se poate deschide o alta actiune.
(argumentul juridic rezida din faptul ca nu exista autoritate de lucru judecat asupra judecatii fondului)

Multumesc mult !