Am un băiat în clasa a IV-a care periodic (o dată pe săptămână cel puțin) ia bătaie de la un coleg. Nu am reușit să rezolv problema amiabil, vă rog să mă ajutați și să îmi spuneți ce pot face

Stimată doamnă avocat, înseamnă că generaţiile dinainte de 1989 toate au suferit bullying, nu de altceva, dar dacă nu eram respectuoşi şi deranjam clasa, eram trecuţi la colţ sau în picioare, dacă un copil lovea colegul, părinţii erau chemaţi la şcoală, copilului i se scădea nota la purtare, se ajungea şi la exmatriculări, salutam profesorii la intrarea în clasă, primul lucru învăţat la şcoala primară era să respectăm părinţii şi pe cei din jur, în mijloacele de transport în comun să oferim locurile pe scaun celor în vârstă...eeei, mult bullying au suferit cei necrescuţi, inadaptabili, obraznici, fiindcă primii care săreau să-i disciplineze erau copiii din clasă, fiindcă ştiau că au susţinerea profesorilor şi a sistemului. Dar exista şcoala de corecţie şi aşa, clasele puteau să-şi desfăşoare orele corect, fără perturbări.
Cei pregătiţi să ajute unul din 30 sunt psihologii, iar asemenea elemente trebuie să fie educate în instituţii speciale, dotate cu cadre de specialitate, fiindcă profesoara de română nu e psiholog şi nici luptătoare K1.

Mi se pare alarmant faptul ca învățătoarea nu a anunțat Protecția Copilului, ca nu s-au luat alte masuri pentru copilul respectiv.
Ca părinte și adult, consider ca inițiatoarea topicului a procedat foarte bine. Pe de alte parte însă acum ca am citit și răspunsul doamnei avocat am privit situația din alt unghi. Copilul acela problema foarte posibil sa fie abuzat și agresat acasă.
Martonze, aveți perfecta dreptate însă învățătoarea trebuia teoretic sa anunțe Protecția Copilului sa deschidă o ancheta. Practic putea în egala măsură să dea în bobi pentru ca nu avem o Protecția Copilului decenta în România.
Cred ca raportat la situația actuala. Ai mult nu se putea face.. Eu am plecat din tara cu familia imediat după ce fiul meu a fost bătut la școală, trântit, învinețit și amenințat în numeroase rânduri. Cei care au rămas în tara se plâng mereu de agresiunile la care le sunt supuși copii în scoli de către alți colegi.
Câte cadre didactice credeți ca au anunțat Protecția Copilului de suspiciune de abuz în 2019? Nimeni nu a făcut asta. Pentru ca le e teama, pentru ca vor sa dea școală bine.
Aici unde suntem sunt campanii antibullying în scoli. Copii sunt învățați cum sa gestioneze asemenea situații, suntem chemați și noi părinții și se discuta cu noi. Iar asta se întâmplă la câteva luni.
Aici se cheamă părintele la școală o singura data, a doua oara e anunțat consilierul scolii și a treia oara Protecția Copilului. Nu exista ca învățătorul sa nu anunțe instituțiile avizate în caz de probleme sau suspiciune de probleme. Nu exista sa se zbată părintele sa găsească soluții.
În primul rand dacă copilul tău a fost bătut ești chemat la școală sa îl iei și ți se înmânează un fel de rapoetel în care e descris evenimentul și masurile luate pentru prevenirea întâmplării altuia. Nu anunți tu școală ce s-a întâmplat copilului tău când era în grija lor ci școală te anunță pe tine. Nu se ignora incidentele ci se iau masuri pentru toate părțile implicate
Ma felicit zilnic ca am plecat când citesc asa ceva.

Nu.Bullingul e altceva.E terorizarea sistematica prin bataie sau amenintarea cu bataia de catre un copil sau mai multi , mai agresivi exercitata asupra unui copil victima a acestor agresiuni sistematice.Astfel de teroare psihica poate avea consecinte grave asupra psihicului si comportamentului copilului in viitor.Fiindca un stress intens pe o perioada mai mare de timp are efecte psihosomatice care pot avea efecte ireversibile asupra sanatatii copilului victima.

Martonze a scris:

Stimată doamnă avocat, înseamnă că generaţiile dinainte de 1989 toate au suferit bullying, nu de altceva, dar dacă nu eram respectuoşi şi deranjam clasa, eram trecuţi la colţ sau în picioare, dacă un copil lovea colegul, părinţii erau chemaţi la şcoală, copilului i se scădea nota la purtare, se ajungea şi la exmatriculări, salutam profesorii la intrarea în clasă, primul lucru învăţat la şcoala primară era să respectăm părinţii şi pe cei din jur, în mijloacele de transport în comun să oferim locurile pe scaun celor în vârstă...eeei, mult bullying au suferit cei necrescuţi, inadaptabili, obraznici, fiindcă primii care săreau să-i disciplineze erau copiii din clasă, fiindcă ştiau că au susţinerea profesorilor şi a sistemului. Dar exista şcoala de corecţie şi aşa, clasele puteau să-şi desfăşoare orele corect, fără perturbări.
Cei pregătiţi să ajute unul din 30 sunt psihologii, iar asemenea elemente trebuie să fie educate în instituţii speciale, dotate cu cadre de specialitate, fiindcă profesoara de română nu e psiholog şi nici luptătoare K1.

Am vazut copil de clasa I, bully in toata regula cu o parte din colegii de clasa, la randul lui agresat de fete. Constant, zilnic se intampla.
Ideea e ca un copil, al meu, al tau, al nostru, al vostru sau al altuia, un copil trebuie educat in sensul de a avea mecanisme corecte si bune de aparare impotriva oricarui fel de agresiune. Asta trebuie sa dea parintele dar, mai ales, scoala, in special in cvazul bullyingului.
In momentul in care dai solutii temporare, fara interventie in intreg grupul, fara actiuni de constientizare si care sa fie de durata, atunci nu rezolvi o problema majora, cu un incident minor.
Sigur ca pentru parinte este esenta interesului sau, dar este temporar. Sigur ca orice parinte trebuie sa intervina si sa ia apararea copilului sau. Sigur ca trebuie sa faca orice e necesar pentru a-l ajuta sau salva.

Totusi, daca parintii ar cunoaste fenomenul, cred ca ar putea forta scoala sa ia masuri reale si care sa ajute concret copiii.
Din pacate, in scolile in care am fost si am ajutat la constientizarea acestui fenomen, adultii nu cunosteau in mod real ce este bullyingul. De la confuzia cu hartuirea sau de la catalogari ca obraznicii si lipsa de educatie pana la impotenta lor de a opri fenomenul si de a ajuta copiii sa il identifice si sa il opreasca, toate erau retete sigure de lipsa de control si educatie.

Am mancat fenomenul asta pe paine cand inca nu era legiferat si constientizat in Romania, Am ajutat copii sa se integreze, sa inteleaga exact ce este, ce face tipul asta de violenta. Pentru ca mutileaza suflete.
Un copil care intelege prin ce trece obtine mecanisme de a se opri din a agresa sau a fi agresat. un copil care e pus la punct temporar va fi un butoi cu pulbere, iar celalalt pentru care adultii au anihilat problema va fi potential victima sau agresor in viitor.
Bullyingul mutileaza si sufletul copiilor care nu sunt implicati direct, care sunt spectatori. Fanii agresorului sunt, la randul lor, victime. Constient sau nu, ei se afiliaza cu agresorul pentru a evita sa fie agresati, pentru a avea o aparare, pentru a supravietui.

Dar asta e chestiunea extrem de importanta: nu trimiti un copil la scoala sa supravietuiasca, ci sa fie educat. or daca bullyingul e zilnic prezent in toate scolile si daca adultii din scoli nu stiu si nu cunosc, unde trimiti exact copilul?

In fiecare scoala exista o comisie care exact cu asta se ocupa, cu violenta din scoala. Ea se intruneste de cateva ori pe an, minim la inceput si final de an, plus de cate ori e nevoie si apar situatii deosebite. Ea, in functie de specificul scolii, face un plan de interventie, educare, constientizare.
Adultul din clasa, invatatorul, trebuia sa parcurga pasii legali. Inclusiv ancheta sociala ceruta la directie, sesizari la politie pentru parinti etc.
Asta se face, se trateaza cauza, nu simptomele. Pentru ca in clasa in care un astfel de copil nu a putut fi ajutat exista in continuare violenta si bullying. Nu s-a salvat mare lucru, doar ca agresorii sunt mai atenti, se ascund mai bine si, de cele mai multe ori, transforma violenta fizica in violenta psihica.
Un parinte trebuie sa verifice ce tip de violenta mai exista, ce rol are acum copilul sau in noua configuratie din clasa, daca e spectator, indiferent... si in functie de asta sa ii creeze mecanisme de a face fata pe viitor.
Oricum, daca aveti nevoie, pot sa va ajut pe cei care mai cititi pe aici in sensul de a pune la dispozitie materiale de constientizare a bullyingului, dar va pot ajuta sa intelegeti ca adulti, fie parinti, profesori, ce inseamna si cum se poate controla.
Din pacate, in ciuda disponibilitatii mele, doar copiii au fost deschisi, adultii mai putin. Or adultii trebuie sa fie educati ca sa educe. Si parintii si cadrele didactice trebuie sa stie ca exista pasi legali care, odata sariti, fac inutila interventia tarzie.

In privinta institutiilor speciale, conform legislatiei romanesti si europene antidiscriminare, orice copil are dreptul la educatie in scoli publice de masa. Pe cale de consecinta, referirile la trimiterea copiilor in centre speciale este in antiteza cu dispozitiile legale, este discriminatorie. Iar psihologic este o etichetare incorecta si nedreapta.
Cadrele didactice nu trebuie sa stie psihologie ca un psiholog, dar stiu sau ar trebui sa stie psihopedagogie. Si acolo invata ca nu treci direct la inmultiri fara sa inveti adunari si numere naturale. de aceea, nu trebuie sarit direct la mutarea elevului in alta clasa pentru ca e gresit pedagogic.