Divort

Pentru procedura divortului, singurul caz aplicabil de suspendare este cel prevazut de art. 242 din Codul de procedura civila , care dispune ca instanta va suspenda judecata:
a) cand amandoua partile o cer;
b) cand nici una din parti nu se infatiseaza la strigarea pricinii, daca
reclamantul sau paratul nu a cerut judecarea in lipsa .
Ambele ipoteze evoca manifestarea de vointa a partilor, care poate fi expresa sau tacita ( lipsa lor de diligenta). Totusi, cea de-a doua ipoteza poate avea si semnificatia unei sanctiuni pentru dezinteresul partilor, provenit din ignoranta sau nepasarea lor, nu in scopul de a determina astfel suspendarea judecatii.
Deci, judecatorul suspenda de drept actiunea atunci cand la un termen de judecata atat paratul cat si reclamantul lipsesc. In aceasta situatie nu are importanta daca paratul a fost sau nu legal citat. Daca insa reclamantul, legal citat, lipseste nejustificat la un termen de infatisare, procesul va fi suspendat.

Suspendarea se dispune printr-o incheiere de sedinta , instanta constatand prin aceasta existenta imprejurarii care a condus la masura amintita.
Pe temeiul art. 282 al.2 din Codul de procedura civila , impotriva incheierii de sedinta se poate face apel sau, dupa caz, recurs ( art. 316 din Codul de procedura civila ) daca si hotararea ce s-ar pronunta in judecata suspendata ar fi susceptibila de atac.

Suspendarea are un efect general, adica suspendarea vizeaza toate partile din proces, pentru a se evita astfel pronuntarea unor hotarari contradictorii , si orice act de judecata facut pe timpul suspendarii judecatii ( cu exceptia cererii de redeschidere a judecatii ) este lovit de nulitate. (nulitatea are insa un caracter relativ, ea putand fi invocata numai de partea in folosul careia s-a dispus suspendarea ).

Prin incheierea de suspendare a judecatii, instanta nu se dezinvesteste, judecata subzista deci, dar ea este vremelnic suspendata.

Deoarece prin suspendare instanta nu se dezinvesteste, judecata nu este " reluata " ci numai " continuata ".

Instanta nu poate continua judecata din oficiu ci printr-o cerere formulata de reclamant pentru deschiderea procesului. In aceasta situatie, reclamantul va trebui sa plateasca si 50% din taxa pe care a platit-o pentru cererea a carei judecata s-a suspendat , la care se adauga si timbrul judiciar, iar instanta va fixa un termen si va cita partile, intrucat, intr-un asemenea caz, conform art. 153 al.2 pct. l din Codul de procedura civila , termenul dat in cunostinta anterior suspendarii nu mai produce efecte .

Daca a trecut un an si nici una din parti nu a cerut continuarea procesului, instanta, din oficiu, va repune cauza pe rol (dar nu pentru a judeca in continuare cauza), dupa care va cita partile si in final, va pronunta o sentinta prin care constata perimarea actiunii.

Va multumesc frumos.

Pentru judecarea procesului de divorţ se cere prezenţa obligatorie a reclamantului. Dacă la termenul de judecată în prima instanţă reclamantul lipseşte nejustificat şi se prezintă numai pârâtul, cererea va fi respinsă ca nesusţinută. Această măsură se bazează pe o prezumţie de renunţare a reclamantului la judecată, încât pârâtul nu se poate opune, cerând judecarea în lipsă.

Dacă lipseşte soţul pârât, cererea se va judeca potrivit regulilor de drept comun.