Doresc sa plec de acasa

Buna ziua! Ma numesc Anastasia si am 16 ani împliniti.

Voi incepe prin a va spune despre ce este vorba, apoi voi pune intrebarile de rigoare.

Provin dintr-o familie formata din 3 copii, eu fiind cea mai mica. Fratele si sora mea sunt casatoriti deja.
Pot sa zic ca m-am maturizat destul de repede, din pacate. De aproximativ 5-6 ani am inceput sa nu ma mai inteleg absolut deloc cu parintii mei, ei dorind sa ma supravegheze mereu. In acest sens, a mei nu imi dau voie sa ies din casa nici macar pana la magazin, care e la nici 200 de m departare de casa. “Traseul” meu zilnic e doar de acasa la scoala, si atunci fiind supravegheata pe telefon (parintii imi controleaza locatia si ma suna din 2 in 2 minute, chiar si cand sunt in timpul orelor scolare). Din perspectiva alor mei, nu am voie sa am prieteni, nu am voie sa ies, nu am voie sa fac absolut nimic (țin sa mentionez ca niciunul din fratii mei nu au fost controlati absolut deloc si parintii mei mereu ii considera pe ei cei mai buni, etc etc). Cel putin de cand au plecat ei din casa, cearta este la ordinea zilei, din orice motiv, si din simplu fapt ca am intarziat 1-2 minute din drumul meu de la scoala spre casa, chiar daca ar fi vina traficului aglomerat sau intarzierii tramvaielor. Fratii mei, venind in vizita si văzând cum se comporta parintii mei cu mine, i-au tot intrebat de ce s-au schimbat atat de mult, iar raspunsul mamei era “daca nu-i convine, poate sa plece” , fratii mei rămânând socati de raspunsul ei. Fiind mereu in aceasta tensiune, am apelat la psihologul liceului la care fac parte, insa, din intamplare, au aflat ai mei si mi-au facut un scandal imens, spunandu-mi sa nu spun nimanui problemele familiale si repetandu-mi “daca nu iti place acasa, esti libera sa pleci, dar, nu vei ajunge departe, vei fi dusa la protectia copilului, daca crezi ca acolo iti va fi mai bine, la revedere”.
De cele mai multe ori, pe langa ca sunt controlata de ei prin locatie si apeluri, imi iau si telefonul, verificandu-mi toate mesajele si retelele sociale, iar daca vede ca vorbesc/vorbeam cu alta persoana care nu face parte din familie, chiar daca erau colegi de clasa sau orice altceva, ma pedepseau luandu-mi telefonul aprox. 1 luna de zile.. Din punctul lor de vedere, ar trebuii sa fiu antisociala, sa nu vorbesc nici macar cu colegii ș.a.m.d...
Daca vreau sa merg altundeva, pe langa traseul obisnuit ( scoala-casa) trebuie neaparat sa fiu insotita de mama mea(tatal meu fiind plecat).
Totusi, cea mai buna prietena a mea, care, totodata, este si colega mea de clasa de 10 ani de zile, stie toata povestea, la fel si parintii ei. M-am atasat foarte mult de familia ei. Mama ei, a tot incercat sa vorbeasca cu parintii mei, insa fara nici un folos. Dupa discutia cu mama prietenei mele, mama venea acasa extrem de nervoasa, spunandu-mi ca daca tot ii admir atat de mult familia, de ce nu ma mut la ea...

Trecand peste astea, mama vrea sa ne mutam in Anglia, tatal meu fiind de acord cu decizia ei. Eu fiind impotriva acestei decizii, i-am spus sa nu imi distruga si viitorul si sa mai astepte macar inca 2 ani pana termin liceul. Iar ca de obicei, raspunsul a fost “ nu ne intereseaza decizia ta, hotararea aceasta a fost luata deja, noi plecam cu sau fara tine”.

Eu nu vreau sa renunt la liceu si la tara in care m-am nascut.
Povestindu-i asta prietenei mele si familiei ei, ei au spus ca ar fi de acord sa aiba grija de mine pana voi implinii varsta de 18 ani, chiar si dupa.

Vreau sa plec de acasa, chiar nu mai pot sta cu parintii mei! Mama mea nu ma suporta iar eu nu mai pot sa stau sa fiu batjocorita

Exista posibilitatea la notar ca, parintii mei sa semneze ceva “ contract” cum ca ma lasa in grija lor? Sau care sunt sansele sa fiu data la protectia copilului?
SAU
Pot da o declaratie la politie, cum ca plec, de buna-voie si nesilita de nimeni, de acasa. Sunt foarte sigura de aceasta decizie. Sunt destul de matura pentru a constientiza riscurile si grijile pe care le voi avea.
Stiu ca daca parintii depun plangere, din oarece cauze pot ajunge intr-un centru de plasament. Stiu ca parintii pot veni sa ma ia oricând de acolo, dar exista vreun lucru care ii poate impiedica sa faca asta? Exista vreun mod, LEGAL, prin care eu, la varsta aceasta, pot pleca de acasa fara repercursiuni?

Repet: Sunt constienta de ceea ce voi avea de "indurat" daca voi reusi sa plec de acasa.