Am împrumutat pe cineva cu 1500 de lei contra unui BMW din 1993, și pentru că nu mi-a restituit împrumutul am vândut mașina. Acum mă acuză de cămătărie, este posibil să îmi facă rău?
Am împrumutat pe cineva cu 1500 de lei contra unui bmw din 1993 fara acte la ea pretinzand acum ca am facut camatarie cu el. Eu am vandut masina dupa 4 luni cu 1400 de lei iar dupa inca 5 luni a venit la mine cu un unchi pretinzand ca masina a fost a lui si nu trebuia sa o vand ,a facut scandal respectivul ,a tipat ca sa ma intimideze incercand sa imi bage cuvinte nepotrivite gen amanet,tâlhărie,iar dupa 3 4h a sunat sa imi zica ca am fost înregistrat. Este posibil sa imi faca rau ?
In regulă,au fost ei mai parsivi si au stiut cum ar putea sa ma scoata vinovat ,credibilitatea nu conteaza sau faptul ca suma e una mică si incearca sa faca din tantar armasar? Ajung si cad vinovat ce risc?
1. ai dat un imprumut privat unei persoane care avea obligatia sa ti-l returneze dupa un termen stabilit. Descartes este creditor.
Nimic ilegal.
2. Ai solicitat şi ai obţinut o garantie mobiliară - gaj (maşină) pe care să o poţi vinde în cazul încetării de plată.
Nimic ilegal.
3. Ai fost informat de către debitor că datoria nu se poate returna, deci debitorul este în încetare de plată şi ai cerut acordul verbal pentru valorificarea gajului. Apoi ai vândut maşina pentru 1400 RON.
Nimic ilegal - perfectarea gajului mobiliar se face prin POSESIE iar proprietarul ţi-a permis valorificarea gajului.
Eu văd lucrurile astfel:
1. Nici vorbă de infracţiune. Avem un împrumut privat cu gaj, perfect legal.
Este un contract civil.
2. Creditorul a suferit o pierdere, deoarece a vândut bunul cu 1400 lei pentru un credit de 1500 lei. Deficienţa de 100 lei.
3. Conform legii are dreptul să obţină o hotărâre judecătorească pentru plata a diferenţei de 100 lei.
Posibile infracţiuni:
Debitorul, atenţie debitorul este responsabil pentru posibilă înşelăciune dacă a încercat să dea un gaj care nu îi aparţine.
Debitorul gajist angajat într-un credit prin depunerea gajului face o declaraţie implicită că este PROPRIETARUL gajului.
Este o tranzacţie securitizată (un împrumut cu gaj) în care a primit 1500 ron împrumut şi a achiesat la o înţelegere (un credit)
Prin faptul că a venit ulterior şi a încercat recuperarea gajului prin ameninţări şi prin declaraţii că de fapt nu este proprietarul gajului, se cheamă că a minţit cu privire la dreptul lui de proprietate şi a încercat să obţină un credit depunând gaj averea altuia.
Deci debitorul a încercat să obţină un gaj prin inducerea în eroare a creditorului.
Faptul că au venit amândoi, atât "proprietarul" cât şi debitorul gajist, arată că sunt în bună înţelegere.
Autovehiculele sunt bunuri mobile care se transmit/vând prin simpla transmitere/tradiţiune a posesiei a autovehicului şi eventual a talonului maşinii.
Aceasta este o tranzacţie informală. Dacă creditorul dorea să-şi perfecteze gajul pentru a fi opozabil terţilor trebuia să-l înregistreze la AEGRM dar nu este neapărat necesar deoarece gajul mobiliar este perfectat prin simpla posesie a gajului de către creditor.
Creditorul a dobândit acest bun cu bună credinţă în momentul în care debitorul a achiesat la valorificare iar preţul pieţii pentru BMW vechi de 25 de ani este chiar de 1400 ron, nu văd nimic anormal.
Dacă lua mai mult de 1500 ron trebuia să ramburseze diferenţa, dar creditorul nu are nicio obligaţie să facă eforturi supraomeneşti să vândă bunul la un preţ extraordinar. Un preţ rezonabil este suficient.
Deci eu văd situaţia complet diferit, în favoarea creditorului, care este păgubit în situaţia de faţă.
I-aş recomanda să-şi ia un avocat, să nu dea nicio declaraţie, sub nicio formă la poliţie şi să demareze acţiunea civilă pentru recuperarea deficienţei de credit şi pentru delictul civil de defăimare.
Cămătăria este infracţiune iar atunci când ieşi în pierdere se cheamă că este parte vătămată şi păgubaş, nu infractor.
Dar acuzaţia unei persoane nevinovate de o infracţiune reprezintă defăimare şi dă dreptul persoanei defăimate să obţină despăgubiri.
Creditorul este victima păgubită care are dreptul la dezdăunare.
Un lucru este clar. Încercarea de recuperare a maşinii, ameninţările şi promisiunile de modificare a creditului (plata a 50 euro lunar) sunt tertipuri clare că aici a avut loc o încercare de înşelăciune a creditorului, de coerciţie, ameninţări cu acţiuni juridice pe care ei ştiu că nu le pot utiliza, deoarece pretind drepturi pe care nu le au.
Încercarea de recuperare de bani în acest fel prin metode înşelătoare, cu ameninţări sau hărţuire pot reprezintă şi alte delicte care pot fi valorificate în instanţă.
Ar trebui discutat cu avocatul şi cu partea adversă, să le explice că este vorba de fapte care întrunesc condiţiile legale pentru a fi considerate şi delicte civile şi chiar posibile infracţiuni şi să ajungă la bună înţelegere.
Debitorul să plătească 100 lei pierderea creditorului şi să-i ceară scuze pentru acuzele nefondate şi defăimătoare.
Altfel creditorul are deschisă calea de acţiune pentru dezdăunare şi pedepsire penală pentru faptele ilicite civile şi penale menţionate mai sus.
Da,multumesc mult pentru acest punct de vedere . Maine o sa merg la politie deoarece ei imi cer 3000e sa ma lase in pace si ma suna la ore gen 21 00 sau 8 30 dimineata sa ma intimideze de pe diverse numere de telefon ca o sa iese razboi ,ca o sa regret.