Dacă suspectul/inculpatul își exercită dreptul la tăcere cu privire la oricare dintre faptele ori împrejurările despre care este întrebat, își exercită totodată și dreptul de a nu da nicio declaraţie sau își păstrează dreptul de a da declarații?
Faptul că suspectul sau inculpatul își exercită dreptul la tăcere dar își rezervă dreptul de a da declarații poate constitui o faptă sau o împrejurare din care să rezulte îndoială asupra stării sale psihice?