mii de multumiri tuturor si o zi cit mai buna!!!!!o intrebare pentru toti:ce valoare are semnatura unui oligofren din nastere data in fata notarului prin care acesta renunta la succesiunea rezultata in urma decesului mamei sale ,acesta fiind dus de minuta de un "binevoitor"?acelasi binevoitor l-a dus de minuta pentru a semna si un act de vinzare cumparare prin care vinde casa mostenire de la aceias mama din alta localitate.ce valoare are semnatura si ce risca binevoitorul???oligofrenul este unchiul meu!cu multumiri>>>>:O
Discutam de o persoana lipsita de capacitate de exercitiu.Din cauza acestui fapt , drepturile ii sunt reprezentate de catre tutore sau parinte.
(acesta isi exprima acordul de vointa, intrucat persoana nu are discernamant).Totusi , lipsa discernamantului atrage nulitatea relativa.(putand fi invocata numai de catre persoana lezata , in termenul general de prescriptie , cel de 3 ani).
Actul respectiv este lovit de nulitate.El conform legii civile nu are capacitate de exercitiu. Trebuia ca o alta persoana -tutore sa semneneze in numele lui. Atacati actul respectiv pe drept civil cerand nulitatea lui si demonstrati cu acte ca unchiul dvs. este oligofren.Semnatura data ca renunta iar nu are valoare.
Completez raspunsurile de mai inainte numai cu raspunsul la intrebarea "ce risca binevoitorul?", pusa de dvs.
In situatia in care puteti proba ca acesta, cu intentie (este exclusa aceasta intentie in situatia in care "binevoitorul" nu ar fi stiut ca unchiul dvs. nu are discernamant de ex.), a prezentat notarului persoana ca fiind capabila (cu discernamant) , iar din acest fapt a urmarit un folos pt. sine sau pt. altul (fapt ce trebuie de asemenea probat), atunci risca incadrarea la infractiunea de inselaciune, prev. de art.215 C.pen.
Oligofrenia este – simplist spus – ultimul grad al idioteniei. Adica, e suficient sa auzim si sa vedem pe acel om pt a realiza ca e grava deficienta sa. Fiind oligofren din nastere trebuie sa fi avut la aceasta data o persoana care sa raspunda pt el, sa aiba grija de el, sa semneze in numele sau…
Inclusiv notarul si-ar fi dat seama ca ceva nu e in regula cu acel om care isi cedeaza bunurile mostenite. Altfel spus, intentia “binevoitorului” de a insela poate fi considerata clara. Dar aspectul nu inlatura necesitatea probelor…
Ceva nu e prea clar: daca respectivul renunta la succesiune in fatza notarului, in favoarea cui a renuntat? Iar daca a renuntat nu era necesara semnatura lui pe contractul de vanzare al imobilului – unchiul dv nu ar mai fi avut dreptul la vreo cota-parte din acel imobil – nu mai e… viitor proprietar daca a renuntat la mostenre… Semnatura dumnealui pe contract ar fi fost necesara daca era trecut in certificatul de mostenitor. N-a renuntat la toate bunurile pe care le-ar fi putut mosteni; nu apare ca renuntator?!