Doua sentințe, una ordonanță prezidențială și un proces de fond (sper ca am spus corect) au fost favorabile tatălui (mie). Apelul, făcut de mamă, i-a fost ei favorabil. Dar:
1. Mama a părăsit domiciliul conjugal, fără copil, deși avea bănuieli că fetița noastră are o afecțiune din spectrul autist.
2. La scurt timp se confirma afecțiunea de către un specialist.
3. La un alt interval de timp, se confirmă de către un psihiatru, atât afecțiunea cat și urgentarea începerii unei terapii.
4. La scurt timp, fetița noastră, în vârstă de 3 ani atunci, a început terapia.
5. Singurele persoane care au dus fetița la orele de terapie, bunica paterna și eu (tatăl)
6. La indicațiile terapeutului, am început și ore de logopedie, balet și ArtKraft (un fel de joc de îndemânare grafică)
7. Zi de zi, de un an de zile, eu și mama mea, mergeam la terapie (140 lei per 2 ore de terapie)
8. Zi de zi, eu, tatăl, am ieșit cu fetița in parc sau la locuri de joacă, începând cu orele 15.30 sau 16.30.
9. Mama copilului, nu a participat cu niciun ban, sau cu dusul copilui la terapie, absolut deloc.
10. Mama copilului, vedea copilul numai în funcție de interesele ei, rar, comparativ cu statutul de mamă, mai ales ca avea din partea mea, posibilitatea de a sta juma juma pe lună cu fetița.
11. Nu a participat cu nimic nici la optionalele necesare recuperării cognitive a copilului.,absolut toate, fiind sarcina mea.
12. Eu, tatăl, am un program foarte flexibil, putând fi prezent zi de zi, după orele 12.30 sau 15.00 cu copilul.
13. Eu pot fi ajutat de către mamă, în absolut toate situațiile.
14. De câte ori a fost bolnav, mama copilului nu a stat cu copilul absolut deloc. Doar mama mea și cu mine am stat.
15. Mama copilului, are program la muncă pana la orele 18.00, uneori chiar și până mai târziu.
16. Nu am împiedicat o pe mama copilului să stea cu fetița, sa iasă cu fetița, absolut niciodată.
Cu toate acestea, la Apel, mama a avut câștig de cauză. Efectiv, decizia curții consideră că este mai corect ca fetita sa stea până la orele 19 la grădiniță, decât cu tatăl ei.
Am bănuiala unor "intervenții" nicidecum divine......sau aceasta este practica, ca tații să fie în halul acesta discriminați?
Ce pot face mai departe?
când s-a pronunțat decizia în apel?
toate cele de la 1-16 sunt anterioare sau ulterioare deciziei?
măsurile cu privire la minori pot fi schimbate și puteți introduce o nouă acțiune în acest sens.
Dacă mama a părăsit minora după pronunțarea hotărârii puteți intenta o nouă acțiune, dar va trebui să dovediți cele învederate!
Într-adevăr, in jurisprudență s-a conturat predilecția stabilirii domiciliului minorului la mamă, însă există și excepții, iar dovada celor învederate de dvs ar putea conduce la o soluție favorabilă dvs!
Ce expuse punctual au dus la câștigarea procesului pe fond, care s a pronunțat la inceputul lui februarie 2019, mama a făcut apel în termen, dar comportamentul ei a fost identic: nu a participat deloc nici cu bani și nici cu timp alocat, singurii bani fiind cei fixați ca pensie de întreținere (1100lei) dar costurile terapiei fiind în jur de 5000 lei lunar (fără sa punem costul grădiniței, hrană, îmbrăcăminte. Dar eu nu pot înțelege cum o instanță decide ca este mai bine copilului la grădiniță până la orele 19 și nu cu tatăl ei(!?!?)
Am aflat ca am pierdut apelul acum 2 zile, după minuta ce se afla la arhiva, așteptăm motivația in termen. S a decis adresa la mamă și plata de către mine a unei pensii. Dar asta nu ar fi o problema, dacă mama copilului ar fi de înțeles, sa pot sta și eu cu copilul în mod egal.....dar ea îmi oferă 2 weekend uri pe lună.