Buna ziua! Sunt la a doua căsatorie legal de 7 ani ( soțul tot la a doua căsnicie) el are 2 copii din prima căsătorie . Soțul are un apartament proprietate personală și dorește să treacă și pe mine in contract. Întrebarea mea este : Ce trebuie făcut să am și eu dreptul în acel apartament ( am făcut îmbunătățiri împreună în acest apartament) Am drept în acest apartament daca rămâne tot soțul singurul proprietar? Mulțumesc frumos pt timpul acordat! O zii plăcută va doresc!
Dacă apartamentul a fost cumpărat de soț, anterior căsătoriei cu dumneavoastră, cel mai bine e să facă un testament, în care să precizeze care este cota-parte pe care o lasă moștenire actualei soții, care ar avea dreptul la moștenire de 1/4. Dacă apartamentul a fost cumpărat de soț în timpul căsătoriei cu dumneavoastră, aveți un drept de proprietate de 1/2 și în calitate de moștenitor 1/4 din 1/2 pe care-l are în calitate de proprietar soțul. Cred că la varianta I vă înscrieți, în sensul că soțul dumneavoastră e unic proprietar, acel drept fiind dobândit anterior căsătoriei cu dumneavoastră. Sigur că veți avea, și în această situație, un drept de despăgubire din partea moștenitorilor legali, față de îmbunătățirile aduse apartamentului, la care ați contribuit în timpul mariajului. Altă variantă nu aveți (vânzarea unei cote părți sau donații între soți).
Va puteti schimba regimul matrimonial, in cel al comunitatii conventionale d ebunuri, mergeti la notar si va explica.. prin conventie matrimoniala sotul aduce in comunitatea de bunuri acel imobil, asta mi se pare ce amai buna varianta.. aveto o siguranta.. si in cazul unui dovort, bunul e comun si il imparititi.
prin testament, vi-l lasa dupa decesul sau.. pana sa decedeze, isi poate schimba testamentul de enspe ori, donatie , va poate face, dar nu e avantajos ca se poate suci pe perioada casatoririt, vanzare poate sa faca dar nu e vanzare ca nu ii dati bani pe acea cota.
deci mergeti la notar..
Perfectati o conventie notariala, prin care modificati regimul comunitatii legale, in cel al comunitatii conventionale,bunul propriu urmand a avea calitatea de bun comun.
n cazul în care se adoptă comunitatea convenţională, derogarea de la regimul comunităţi legale poate viza, potrivit art. 367 din noul cod:
a) includerea în comunitate, în tot sau în parte, a bunurilor dobândite sau a datoriilor proprii născute înainte ori după încheierea căsătoriei, cu excepţia celor de uz personal sau destinate exercitării profesiei;
b) restrângerea comunităţii la bunurile sau datoriile anume determinate în convenţia matrimonială, indiferent dacă sunt dobândite ori, după caz născute înainte sau în timpul căsătoriei, cu excepţia obligaţiilor prevăzute la art. 351 lit. c);
c) obligativitatea acordului ambilor soţi pentru încheierea anumitor acte de administrare; în acest caz, dacă unul dintre soţi se află în imposibilitate de a-şi exprima voinţa sau se opune în mod abuziv, celălalt soţ poate să încheie singur actul, însă numai cu încuviinţarea prealabilă a instanţei de tutelă;
d) includerea clauzei de preciput; menţiunea că executarea clauzei de preciput se va face în natură sau, dacă acest lucru nu este posibil, prin echivalent, din valoarea activului net al comunităţii;
e) modalităţi privind lichidarea comunităţii convenţionale.
Noul cod civil prevede, prin art. 368, că regimul juridic al comunităţii convenţionale se completează cu dispoziţiile privind regimul comunităţii legale, în măsura în care prin convenţie matrimonială nu se prevede altfel.