Custodia copilului in cazul părinților necăsătoriți

Primii doi ani cu un copil sunt cei mai grei. Lipsa de somn, noutatea, uneori depresia postnatala și alteori amintirea traumelor din trecut tind sa facă lucrurile grele. Înțeleg ca partenerul e foarte ocupat cu afacere rezulta deci ca 99% din creșterea copilului cade pe dumneavoastră. Deloc ușor.
V-aș sugera sa încercați sa mergeți întâi la terapie, sa redescoperiți cum sa treceți mai ușor prin aceasta etapa sau sa reușiți sa va despărțiți într-un mod care sa nu afecteze copilul cât mai puțin.
Dacă doriți sa plecați o puteți face și deschideți proces pentru stabilirea domiciliului la dumneavoastră. Autoritatea părintească va fi comuna cel mai probabil pentru ca nu vad sa aveți temei pentru a o exercita singura.
Va sfătuiesc însă să vă mai gândiți și sa mai aveți putina răbdare. Desigur, nu am toate detaliile însă din ce ați povestit pare sa mai fie o șansă.

Căsătoriți sau nu în general solutia este identică "custodia"comuna și domiciliul minorului la mama.Nu va obliga nimeni sa rămâneți într-o relație toxică,dar este indicat sa discutat i cu un av pt a înțelege ce puteti sa obțineți,ce condiții trebuie sa îndepliniți pt a obține în instanta cele mentionate anterior.

Autoritatea părintească se exercită în comun de către ambii părinți, chiar și dacă nu sunt căsătoriți.
După intrarea în vigoare a noului Cod civil, custodia exclusivă se acordă unuia dintre părinți în cazuri excepționale și din motive întemeiate (de exemplu, decăderea din drepturile părintești)