X si Y in anul 1990 intra intr-o relatie de concubinaj , in anul ...

Multumesc pentru raspuns ,sotia a avut avocat iar intelegerea a fost depusa la dosar , s-a verificat dosarul la arhiva , multumesc inca odata.

Mergeti la un avocat pentru o consultatie, aveti prea multe aspecte pe care nu le intelegeti iar lucrurile nu sunt asa de simple cum par.
V-am raspuns de ce apartamentul este bun propriu al sotului iar sotia nu poate avea o cota-parte din apartamnet, dar nu ati inteles: contractul de vanzare-cumparare a fost incheiat de sot inainte de casatorie.

Faptul ca sotia a contribuit in timpul casatoriei la plata ratelor nu ii confera un drept de coproprietate (o cota-parte ) asupara apartamentului, ci un drept de creanta. (dreptul de a fi despagubita de sot cu suma cu carea contribuit la achizitionarea acestuia). Legea este clara in acest sens, nu exista o alta interpretare posibila.

Daca doriti un raspuns exact cu privire la intelegere incheiata , aceasta trebuie studiata de un avocat.
Ceea ce va pot spune fara a studia acea intelegere este ca in niciun caz printr-o intelegere incheiata prin avocat (in fata avocatului, cum v-ati exprimat dvs.), sotii nu se puteau intelege cu privire la - impartirea apartamentului in cote egale , din motivele pe care vi le-am expus mai sus.

Sotul este unic proprietar al apartamnetului, stabilirea cotelor presupune ca sotii erau coproprietari.
Mai mult, un act prin care sotii stabilesc in mod amiabil cota fiecaruia dintr-un imobil aflat in coproprietate trebuie incheiat in mod obligatoriu la notar, pentru a fi valabil.
Nu stiu ce avocat v-ar fi incheiat un act cu un astfel de continut, insa este posibil ca dvs. sa nu redati exact continutul actului.

Sotii se puteau intelege doar cu privire la despagubirea pe care o va primi sotia pentru contributia avuta achizitionarea apartamentului, exprimata intr-o suma fixa sau un procent din valoarea apartamentului.

In fata instantei de judecata aceasta intelegere poate fi folosita ca proba pentru a stabili cuantumul despagubirilor la care este indreptatita sotia, coroborata si cu alte probe, trebuie vazut exact cum a fost redactata.

Daca intelegerea are (aproximativ) continutul pe care l-ati indicat dvs.. nu poate fi folosita ca o tranzatie in baza careia instanta sa pronunte o hotarare de expedient, intrucat nu intruneste conditiile de fond si forma cerute de lege pentru o tranzactie, ar fi fost simplu daca era vorba de o tranzactie.
Nu cred ca avocatul sotiei nu stia sa formuleze o cerere prin care sa solicite consfintirea tranzactiei de catre instanta, intrucat este o cerere destul de simpla.

Se poate face tranzacție și în calea de atac.

Daca obiectul procesului a fost ca instanta sa stabileasca cota-parte din apartament detinuta de sotie, atunci partile nu pot incheia nicio tranzactie in calea de atac.

Discutam desigur despre o noua tranzactie pe care partile sa o incheie si pe care instanta sa o consfinteasca prin hotarare judecatoreasca si nu despre intelegerea depusa la dosar de sotie care sa fie consfintita de instanta.

Acest lucru nu este posibil intrucat Codul de procedura civila prevede ca, in calea de atac partile nu pot cere altceva sau mai mult decat au cerut prin cererea de chemare in judacata.

Multumesc pt. raspunsuri , acum asi vrea sa stiu ce este de facut in continuare , se poate face recurs sau trebuie formulata o noua cerere de chemare in judecata , multumesc.