Dacă dvs. nu știți, având măcar întâmpinarea depusă de tatăl dvs. la fond, atunci noi nici atât, neavând nici cererea de chemare în judecată, nici hotărârea judecătorească de la prima instanță, nici vreo idee despre ce conține cererea de recurs.
Întâmpinarea este un răspuns la toate motivele/criticile invocate în cererea de recurs. (de altfel, nici nu cred că-i recurs, ci mai degrabă apel).
Este ca și cum v-am cere noi să ne răspundeți la o scrisoare pe care n-ați primit-o/citit-o vreodată.
Dacă vreți să "dau în cărți" (să m-apuc de ghicit, sprijinită de o largă bibliotecă) aș putea să pun pariu, plecând de la cele ce ați povestit, ca judecătorul fondului a respins cererea reclamantei văzând aici o succesiune (și, eventual, un partaj) ce ar fi trebuit să fie făcut/e, iar nu o uzucapiune. Adică, n-ar fi surprinzător să ieșiți învingător și fără să scrieți (mai) nimic. Dar cel mai bine ar fi să apelați la un avocat pentru redactarea întâmpinarii.
Sau, dacă tot ceea ce vă interesează este să nu plătiți cheltuieli, atunci puteți să scrieți dvs. un fel de: facă-se voia ei, că pe noi nu ne pasionează! Ferească, nu scrieți chiar așa! Scrieți că sunteți de acord cu admiterea recursului (apelului) astfel cum a fost el formulat.
Va multumesc pentru raspuns! Intocmisem deja o intampinare, pe baza celei facute de tatal meu dar aveam o nelamurire daca sa fim de acord sau nu cu admiterea apelului (nu recurs, scuze!). Cand am scris ca nu cunoastem cauza a fost pentru ca efectiv, nu apare nicaieri numele surorii tatalui meu sau al sotului ei ca fiind proprietari ai terenului/imobilului. E posibil sa apara intr-un alt proces (mentionat in cerere) dar in documentatia pe care am primit-o nu figureaza.