Aș dori să semnalez un aspect pe care nimeni nu pare să-l ...

Aș dori să semnalez un aspect pe care nimeni nu pare să-l considere de luat în seamă: abuzul unor cetățeni asupra functionarilor publici.
Da, dreptul la petiționare este un drept garantat de constituție. Insă, funcționarul public ește la rândul său un cetățean al aceleiași tări, cu aceleași drepturi fundamentale apărate de aceeași constituție. Și acesta are dreptul la integritate fizică și psihică. La demnitate. La apărarea propriei imagini.
In general, aproape orice instituție publică se ciocnește de acestă sitituație. Pentru că, în afară marii mase de cetățeni onești, care sunt îndreptățiți să se adreseze instituțiilor publice, există un număr restrând de persoane, cu vădite probleme de comportament, dacă nu și psihice, care găsesc în instituțiile publice terenul de joacă pentru descărcarea propriilor frustrări. Pornind de la mentalitatea că, dacă te adresezi unei instituții publice, tu ai drepturi absolute, aceștia jignesc, fac presiuni, amenință.
Consider că dacă un funcționar public se simte amenințat, dacă îî este afectată imaginea, dacă i se aduc injurii, ar trebui încurajat să se adreseze instanței și să-și apere drepturile. Nu mi se pare corect ca acestuia să i se pretindă să “încaseze” umilințe și nedreptăți.
În concluzie, aș dori să știu care sunt pârghiile legale la care un funcționar public poate apela, în astfel de situații. Și aș dori sâ înțeleg această direcție a statului de a apăra unilateral drepturilor unei categorii de cetățeni numiți petenți (de fapt de a le oferi puterea care devine uneori abuz), în defavoarea unei alte categorii, numite funcționari publici.