Retragerea plangerii penale, impacarea partilor si repararea prejudiciului in cazul furtului

In definitia infractiunii de furt, Codul penal face referire la lipsa consimtamantului victimei, care este o conditie pentru existenta furtului. E evident ca in prezenta consimtamantului la momentul insusirii bunurilor ne-am confrunta, nu cu o infrantiune ci cu un contract civil.

As vrea sa ridic problema consimtamantului care survine DUPA inceperea urmaririi penale.

In materia dreptului civil, s-ar putea apela la unele artificii pentru a lua in considerare efectele retroactive ale consimtamantului. Totusi, acest fapt nu influenteaza sub nicio forma aspectul penal al problemei.

Mie unul mi s-ar parea normal ca furtul sa intre in categoria faptelor pentru care retragerea plangerii, impacarea partilor combinate cu repararea prejudiciului sa inlature raspunderea penala.

In extremis, esenta furtului rezida in lipsa consimtamantului. De ce sa nu poata fi acoperita aceasta lipsa? De ce consimtamantul, concretizat prin impacare sau retragerea plangerii penale sa nu poata inlatura caracterul penal al faptei?

Mi se pare ca avem de-a face cu o mica ignorare al principiului subsidiaritatii normelor penale...