Buna ziua. Am cateva intrebari legate de tutela adultului. Avem un baiat cu handicap grav mental si este adult. Pentru ca nu are discernamant am facut tutela, tatal lui este tutorele. Nu avem asistent personal. Acum in urma unor discutii cu alti parinti in aceeasi situatie am aflat ca marea majoritate nu fac aceasta tutela, nu am inteles de ce. Inteleg ca banii pe care ii primeste vor veni pe numele tatalui si va tb in fiecare an sa facem o dare de seama cu venituri si cheltuieli efectuate pentru baiat, ingrijiri etc. Tatal va face un cont separat ca sa fie mai usor de calculat si ce ramane se va vedea in cont. Lucrul acesta nu ar fi fost necesar daca nu avea tutela, deci din acest pct de vedere inteleg ca ne-am ales cu ceva in plus. Noi i-am facut acum multi ani un cont unde am mai pus cate ceva pentru el pentru viitor. Astia nu sunt bani de la stat, sunt bani din salariul meu si de la o renta de studii pe care i-am facut-o. As vrea sa stiu daca statul prin autoritatea tutelara are vreo treaba cu acesti bani econimisiti anterior tutelei si trebuie sa dam vreo socoteala pt ei si daca avand acest cont de economii sa se puna vreodata problema sa nu i se mai acorde indemnizatia pe care o primeste. De asemenea care sunt alte dezavantaje ale acestei tutele, in afara de aceasta dare de seama ca toata lumea zice ca nu am facut bine. Tutela are o valabilitate de 5 ani cu posibilitate de prelungire. Ce se intampla daca nu o mai prelungim dupa ce trec cei 5 ani? Va multumesc anticipat.
Dapix
Utilizator 1din 1 utilizatori consideră acest răspuns util
Avantajele persoanei puse sub ocrotirea legii, prin tutelă specială și numirea unui tutore.
Tutela specială și consilierea judiciară sunt măsuri de ocrotire ale persoanei cu dizabilități psihice sau cognitive (cu discernământul abolit sau diminuat), în vreme ce curatela urmărește protejarea persoanei cu infirmități fizice, dar capabilă sub aspect mental.
O persoană poate beneficia de tutelă specială dacă deteriorarea facultăţilor sale mintale este totalăși, după caz, permanentă şi este necesar să fie reprezentată în mod continuu în exercitarea drepturilor şi libertăţilor ei. Instituirea tutelei speciale se poate face numai dacă nu poate fi asigurată o protecție adecvată a persoanei ocrotite prin instituirea asistenței pentru încheierea actelor juridice sau a consilierii judiciare. Tutorele astfel desemnat de către instanță devine reprezentantul legal al incapabilului, care se îngrijește nu doar de persoana, starea de sănătate și bunurile acestuia, dar care este singura ce poate încheia acte juridice în numele și pe seama persoanei ocrotite.
În privința persoanei care poate fi desemnată în calitate de tutore legea are în vedere, cu prioritate, persoane apropiate precum soţul, părintele, o rudă sau un afin, un prieten sau o persoană care locuieşte cu cel ocrotit, dacă aceasta din urmă are legături strânse şi stabile cu ocrotitul, în stare să îndeplinească această sarcină, ţinând seama, după caz, de legăturile de afecţiune, de relaţiile personale, de condiţiile materiale, de garanţiile morale pe care le prezintă cel chemat să fie numit tutore, precum şi de apropierea domiciliilor sau reşedinţelor. La numirea tutorelui, instanţa ia în considerare preferinţele exprimate de cel ocrotit, relaţiile sale obişnuite, interesul manifestat cu privire la persoana sa, dar şi eventualele recomandări formulate de persoanele apropiate acestuia, precum și lipsa intereselor contrare cu persoana ocrotită.”
Prin hotărârea prin care a fost luată măsura de ocrotire, instanța de tutelă numește persoana care va exercita funcția de tutore de la data rămânerii definitive a hotărârii, precum și durata măsurii care nu poate depăși o perioadă de 5 ani. Cu toate acestea, în cazul în care deteriorarea facultăţilor mintale ale persoanei ocrotite este permanentă, instanţa poate dispune prelungirea măsurii tutelei speciale pentru o durată mai mare, care nu poate să depăşească 15 ani.