Vă deranjez cu o rugăminte. Poate cineva să-mi trimită o ...

Sunt suficient de specializata cat sa va spun ca ceea ce scrieti sunt concluzii gresit trase in urma unor lecturi de specialitate pe care le-ati perceput ca un profan. Dreptul nu inseamna ceea ce noi ne imaginam ca e drept ci un set de reguli care, din pacate, nu pot reprezenta dreptatea tuturor. Desigur, aveti dreptul sa va revoltati si sa ne tratati de prosti. In materie de mostenire, termenuul de acceptare nu decade din drepturi pe nimeni, in 99,99% din cazuri. Ca dovada ca multi nu se grabesc sa dezbata succesiuni, sa le accepte sau sa renunte (vedeti chiar cazul dvs care nu ati dezbatut la timp succesiunea duupa mama) . Concubinajul nu are relevanta in discutie. Cancerul chiar si iin faza terminala nu pune probleme de luciditate per se decat daca afecteaza creierul, de exemplu. Insa substantele administrate puteau juca un rol. Ma indoiesc, insa, ca un psihiatru isi risca parafa pentru ... nimic. Iar notarul, nici atat. Martorii sunt martori, nu atesta dar dau marturie, ca altfel nu ar mai folosi la nimic prezenta lor.
Ca nu va convine ce se intampla e una. Ca nu e sau ca e moral ... nu intram aici in discutii. In materie de mostenire lucrurile sunt extrem de clare. Asteptati clarificarea din penal si veti vedea dupa cum e mai bine sa procedati.
Ah, si abtineti-va de la judecati cu privire la experienta membrilor forumului, cata vreme nu profesati si nu ati studiat in domeniu. Ca idee, am fost ani de zile avocat si m-am saturat de cate succesiuni am vazut; cu sau fara acceptarea in termen, s-au dezbatut si succesiuni de peste 50 de ani in urma, cu mostenitori pre sau post decedati ...