imobil achizitionat pe cabinet de avocatura

romania inedit a scris:

Chiar daca potrivit art. 21 din Codul fiscal , alineatul (4) , litera ş), nu sunt deductibile cheltuielile reprezentând valoarea deprecierilor mijloacelor fixe, în cazul în care, ca urmare a efectuării unei reevaluări, se înregistrează o descreştere a valorii acestora ,potrivit art. 24 alin. (15) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare “câştigurile sau pierderile rezultate din vânzarea ori scoaterea din funcţiune a mijloacelor fixe se calculează pe baza valorii fiscale a acestora, care reprezintă valoarea fiscală de intrare a mijloacelor fixe, diminuată cu amortizarea fiscală”.

Valoarea fiscală ramasă neamortizată reprezintă, in conformitate cu prevederile pct. 715 din H.G. nr. 44/2004 privind Normele de aplicare a Codului fiscal, cu modificările si completările ulterioare, diferenţa dintre valoarea de intrare fiscala şi valoarea amortizarii fiscale.

Punctul 3 alin. (4) din Decizia nr. 2/2004 privind aplicarea unitară a unor prevederi referitoare la impozitul pe profit, convenţiile de evitare a dublei impuneri, accize şi taxa pe valoarea adăugată, precizează :
“În aplicarea prevederilor art. 24 alin. (15) din Legea nr. 571/2003, cheltuielile înregistrate ca urmare a casării sau cedării unui mijloc fix amortizabil sau terenurilor, calculate ca diferenţă între valoarea fiscală de intrare a acestora şi amortizarea fiscală, după caz, sunt cheltuieli efectuate în scopul realizării de venituri impozabile.”
Alin. (1) al art. 19 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, prevede :
“(1) Profitul impozabil se calculează ca diferenţă între veniturile realizate din orice sursă şi cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile şi la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau în calcul şi alte elemente similare veniturilor şi cheltuielilor potrivit normelor de aplicare.”
Prin urmare având in vedere prevederile legale invocate mai sus, valoarea rămasă neamortizată (calculată ca diferenţă între valoarea fiscală de intrare şi amortizarea fiscală) a unui mijloc fix care face obiectul unei vânzări este cheltuială in scopul realizării de venituri, iar impozitul pe profit se calculează dupa regula generală stipulată la art. 19 alin. (1) din Codul fiscal.

Prezentarea este frumoasa. Are insa o greseala : nu tine cont de cronologia actelor normative mentionate. Decizia 2/2004 a fost succedata de introducerea in Codul Fiscal a literei ş a alin. (4) art 21 (prin OUG 106/2007) - si nu invers. Prin urmare, prevederea din Codul Fiscal , fiind ultima in ordine cronologica, este cea aplicabila in speta si nu prevederea din Decizia nr.2/2004.

Din pacate aici este vorba despre o tranzactie incheiata intre persoane afiliate , potrivit art.11 , alineatul (2) din Codul fiscal , cu normele metodologice aferente , valabile pentru 2010 .

(2) În cadrul unei tranzacţii între persoane afiliate, autorităţile fiscale pot ajusta suma venitului sau a cheltuielii oricăreia dintre persoane, după cum este necesar, pentru a reflecta preţul de piaţă al bunurilor sau serviciilor furnizate în cadrul tranzacţiei. La stabilirea preţului de piaţă al tranzacţiilor între persoane afiliate se foloseşte cea mai adecvată dintre următoarele metode:

a) metoda comparării preţurilor, prin care preţul de piaţă se stabileşte pe baza preţurilor plătite altor persoane care vând bunuri sau servicii comparabile către persoane independente;

b) metoda cost-plus, prin care preţul de piaţă se stabileşte pe baza costurilor bunului sau serviciului asigurat prin tranzacţie, majorat cu marja de profit corespunzătoare;

c) metoda preţului de revânzare, prin care preţul de piaţă se stabileşte pe baza preţului de revânzare al bunului sau serviciului vândut unei persoane independente, diminuat cu cheltuiala cu vânzarea, alte cheltuieli ale contribuabilului şi o marjă de profit;

d) orice altă metodă recunoscută în liniile directoare privind preţurile de transfer emise de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică.

La stabilirea sumei unui impozit sau a unei taxe platibile in urma unei tranzactii efectuate intre persoane afiliate, organele fiscale pot ajusta suma venitului sau a cheltuielii oricarei persoane din cadrul tranzactiei, pentru a reflecta pretul de piata al bunurilor sau serviciilor tranzactionate.

In cazul in care tranzactiile au loc in termeni comerciali pe piata libera sau se efectueaza intre persoane juridice romane afiliate, nu se efectueaza ajustari sau reconsiderari ale evidentelor persoanelor afiliate , dar din pacate cabinetul individual de avocatura nu este persoana juridica .

La aplicarea metodelor prevazute in Codul fiscal nu se iau in considerare preturile care au fost influentate de situatii competitive speciale .

Eu cred ca trebuie facuta o evaluare de catre un evaluator ANEVAR care sa stabileasca pretul de piata al bunului respectiv .