UPDATE: Noi ghiduri oficiale pentru avocați: publicitatea profesiei și utilizarea platformelor online

Printre modificările apărute se numără și eliminarea prevederii care stabilea anterior că „mijloacele de publicitate a formelor de exercitare a profesiei nu pot fi folosite ca reclamă în scopul dobândirii de clientelă” și au fost eliminate din Statut șapte articole referitoare la mijloacele de publicitate ce pot fi folosite și restricțiile impuse. 

În schimb, UNBR a introdus în Statut următoarele prevederi și a venit cu două ghiduri specifice publicității profesiei:

„Art. 243¹
(1) În raporturile sale cu mijloacele de comunicare în masă, avocatul este obligat să respecte interesele clientului său, onoarea, imaginea și reputația profesiei.
(2) Publicitatea formelor de exercitare a profesiei și toate informațiile difuzate public de acestea prin orice mijloc, inclusiv în spațiul virtual, privind activitatea avocaților, trebuie să fie transparente, veridice, corecte și nu trebuie să fie comparative cu alți profesioniști, echivoce, ambigue, înșelătoare sau denigratorii.
(3) În toate cazurile, promovarea prin publicitate și informațiile furnizate de avocați și formele de exercitare a profesiei trebuie să se refere exclusiv la natura și limitele obligațiilor profesionale ale avocaților și să respecte principiile fundamentale ale profesiei de avocat astfel cum acestea sunt reglementate de Codul deontologic al avocatului roman.

Art. 243²
Condițiile ce trebuie îndeplinite de conținutul mijloacelor folosite pentru publicarea informațiilor privind exercitarea profesiei, promovarea profesională și atragerea și dobândirea clientelei sunt prevăzute în Anexele prezentului Statut referitor la ”Ghidul de bune practici privind publicitatea avocatului și a formelor de exercitare a profesiei” și referitor la „Ghidul privind utilizarea platformelor on-line de către avocați”.

Art. 243³
Publicitatea realizată fără respectarea regulilor prevăzute în Lege și în Statul profesiei  de avocat constituie abatere disciplinară.” 

„Platformele online de intermediere a relației avocat client sunt în plină expansiune în întreaga lume și reprezintă o nouă provocare pentru avocați și pentru organizațiile profesionale, cu atât mai mult cu cât criza pandemică tinde să accelereze digitalizarea piețelor și cererea de servicii online. Deși utilizarea platformelor de intermediere online prezintă o serie de avantaje, permițând avocaților să se conecteze mai ușor cu clienții care doresc servicii juridice, activitatea online comportă riscuri de natură socială și profesională, pe care avocații trebuie să le cunoască și să le ia în considerare atunci când își oferă serviciile pe platformele online”, scrie UNBR în preambulul ghidului de bune practici, amintind că acesta a fost elaborat în conformitate cu un regulament european și cu Ghidul CCBE privind utilizarea platformelor online de către avocați. Totodată, ghidul „se dorește a fi un instrument cu caracter de recomandare, flexibil și permanent adaptabil la evoluția instrumentelor oferite de mediul online”. 

Clasificarea platformelor online

În modelul de platformă de intermediere avocat client, furnizorul de platformă acționează ca un intermediar între avocați și clienți: primul este conectat la platforma care le oferă serviciile, iar acesta din urmă alege un furnizor de servicii.

Avem, astfel, cinci mari categorii de platforme:

• directoarele/anuarele avocaților: website-uri pe care sunt înregistrate datele de contact ale avocaților, certificatele de specializare (dacă e cazul) sau domeniile de practică ale avocaților; orice avocat se poate înregistra, nu se plătește menționarea pe platformă și uneori chiar sunt înscriși fără voia lor; 
• platforme de recomandare a avocaților: un furnizor de servicii de intermediere este implicat în alegerea avocatului de către client; regăsim aici și sisteme de evaluare a avocaților (rating), iar platformele primesc o remunerație fie de la client, fie de la avocat; pot exista riscuri de imagine pentru avocat;
• platformele de intermediere de servicii și brokeraj juridic: oferă posibilitatea clienților de a pune întrebări juridice, iar furnizorul de platformă alege un avocat ”bun” din rețeaua sa de colaboratori sau ”cabinete afiliate”; principalul risc constă în faptul că furnizorul platformei online interferează în relația dintre client și avocat;
• platforme de tip forum: website-uri unde direct sau indirect este prestat un serviciu juridic pentru care platforma, care este și prestator, poate fi plătită în principal de către client; avocații ar trebui să se intereseze cu privire la modul în care își obțin veniturile astfel de platforme pentru a evita să ofere consultanță juridică plătită, de fapt, platformei;
• platforme de întrebări și răspunsuri automatizate: chatbots sau website-uri care folosesc procese automatizate.

• onorariile practicate în relația cu clienții. Anunțarea tarifelor orare este permisă, cu condiția ca acestea să fie aceleași pentru toți clienții;
• mențiuni false ori cu potențial de a induce în eroare și care nu pot fi verificate privind rezultatele obținute, identitatea clienților, numărul de dosare, cifra de afaceri sau procentajul de succes;
• mențiuni comparative și/sau denigratoare;
• comunicări prin care să asigure clienții sau potențialii clienți de garanția rezultatului;
• referiri la funcții sau activități care nu au legătură cu exercitarea profesiei de avocat, precum și orice referire la eventuale rezultate ce ar putea fi generate de rolurile jurisdicționale ori în cadrul altor autorități publice;
• în promovarea serviciilor sale, avocatul nu se poate folosi de notorietatea clientului său;
• avocatul trebuie să se abțină de la orice formă de publicitate prin care se aduce atingere imaginii profesiei de avocat;
• avocații nu pot accepta profilarea lor în scopurile de marketing ale platformei”, scrie în ghid.