Persoanele fizice care prelucrează date personale pot fi sancționate în baza Regulamentului general privind protecția datelor (GDPR), ce prevede amenzi de ordinul milioanelor de euro pentru încălcările prevederilor sale. Sancțiunile din sfera GDPR pot fi aplicate persoanelor fizice numai dacă prelucrarea datelor se realizează în afara unei activități exclusiv personale sau domestice. Citește articolul
Autoritățile din domeniul protecției datelor personale au aplicat recent a patra amendă din România pentru nerespectarea Regulamentului general privind protecția datelor (GDPR). Sancțiunea de 2.500 de euro a fost dată unei firme care n-a informat în prealabil că va folosi camere video de supraveghere. Totodată, aceasta a publicat la avizierul propriu CNP-urile salariaților. Citește articolul
Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) prevede că orice prelucrare de date personale trebuie să se facă în baza unui temei prevăzut în acest act normativ. Însă simpla identificare a unui temei nu este suficientă pentru respectarea prevederilor Regulamentului. Firmele care prelucrează date personale trebuie să identifice corect temeiul obiectiv aplicabil și, dacă au ales un anumit temei, nu pot să vină ulterior și să susțină că prelucrarea are la bază o altă justificare. Astfel a decis Autoritatea greacă de protecție a datelor personale, printr-o decizie prin care a sancționat, cu 150.000 de euro, un operator pentru încălcarea unor asemenea obligații. Citește articolul
Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) a schimbat, în mod considerabil, paradigma referitor la date personale. Mai exact, a dus la o conștientizare, din partea persoanelor, a importanței datelor personale. Și, la fel, a făcut (sau ar fi trebuit să facă) companiile mult mai precaute în ceea ce privește prelucrarea datelor personale, pentru a fi în acord cu Regulamentul. Un domeniu în care pot exista foarte multe necunoscute, în acest context, este cel al comunicărilor comerciale, în special cele trimise de companii, prin mail. Iar ceea ce trebuie menționat e că nu doar consimțământul justifică astfel de mail-uri, ci și interesul legitim al companiilor care trimit astfel de comunicări. Citește articolul
De când a intrat în vigoare Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR), firmele sunt mult mai precaute în ceea ce privește prelucrarea datelor personale. Unul din lucrurile la care se uită, în acest context, este temeiul pentru prelucrarea unor date. Fiind cel mai la îndemână pentru protejarea intereselor firmelor, temeiul interesului legitim reprezintă o astfel de justificare care permite prelucrarea de date. Ce se întâmplă, însă, când la mijloc nu mai e vorba de date „obișnuite”, ci de date sensibile? Adică date precum cele referitoare la sănătatea unei persoane sau la orientarea ei sexuală. Mai poate o persoană juridică să prelucreze astfel de date, în baza interesului ei legitim? Răspunsul depinde de mai mulți factori, precum caracterul ei (profit sau non-profit) sau relația dintre persoana juridică ce face prelucrarea și persoana ale cărei date sunt vizate. Citește articolul
O firmă se descurcă atât de bine pe cât sunt de dorite produsele sau serviciile acesteia. Astfel, este în interesul acesteia de a-și îmbunătăți constant produsul sau serviciul oferit. Pe de o parte, pentru a-și menține clienți pe care deja îi are și, pe de alta, pentru a obține clienți noi. Trăim într-o perioadă în care o firmă are mai multe informații decât niciodată pe care le poate folosi în astfel de scopuri. Un exemplu relevant este prelucrarea de date personale ale clienților, pentru a înțelege ce preferințe au aceștia și a modela produsul sau serviciul oferit în cosecință. Însă cum, în România, prelucrarea de date personale se poate face doar în acord cu Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR), firmele sunt nevoite să respecte prevederile acestuia. Astfel, este important pentru o firmă să știe cum poate prelucra date în scopul de a oferi produse sau servicii cât mai bune și mai de calitate clienților. Citește articolul
Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) prevede că prelucrarea datelor personale, de către companii, se poate face doar în anumite cazuri predeterminate. Unul din aceste cazuri este cel în care firma care face prelucrarea are un interes legitim în acest sens. Totuși, pentru că interesul legitim nu poate fi folosit ca o justificare pentru orice activitate care vizează datele personale ale unei persoane, este important de înțeles care sunt cazurile în care o firmă va putea argumenta, cu succes, că a avut un interes legitim care să îi permită prelucrarea de date. O astfel de situație poate apărea când compania are un interes de a-și proteja infrastructura informatică de atacuri sau de cazuri când are loc un acces neautorizat. Citește articolul
Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) stabilește care sunt condițiile în care o firmă ar putea prelucra date personale. În concret, Regulamentul enumeră o serie de temeiuri pe care o firmă le-ar putea folosi pentru a justifica prelucrarea de date personale. Unul din acele temeiuri se referă la interesul legitim al firmei și poate avea o importanță foarte ridicată în practică, întrucât permite luarea în considerare a situației specifice a unei companii. O astfel de posibilitate este necesară în domeniul bancar, financiar și al serviciilor de plăți, din cauza naturii și elementelor acestui sector. Citește articolul
După o perioadă de mai bine de un an de la intrarea în vigoare, pe 25 mai 2018, a Regulamentului privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date (GDPR), asistăm la o nouă perioadă de efervescență declanșată de primele amenzi aplicate pentru nerespectarea prevederilor GDPR de către Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP). Citește articolul
Magazinele care vor să instaleze sisteme de monitorizare video, pentru protejarea de vandalism sau furturi, trebuie s-o facă numai dacă documentează mai întâi existența unor pericole reale în zona în care desfășoară activitate. Așa reiese dintr-un proiect de ghid al Comitetului European pentru Protecția Datelor (EDPB), care este pregătit pentru interpretarea legislației datelor personale. Citește articolul