Restricționarea prelucrării datelor cu caracter personal este unul dintre drepturile din Regulamentul european privind protecția datelor personale (GDPR) pe care îl poți utiliza în raport cu cei care-ți prelucrează datele. El presupune să obții de la firma/autoritatea de prelucrare o oprire (temporară) a prelucrărilor ce te vizează, în patru situații punctuale. Citește articolul
Deoarece noul cadru legal privind prelucrarea datelor personale va avea impact în activitatea celor mai multe firme, am încercat să aflăm cam ce etape esențiale trebuie parcurse astfel încât o companie să fie pregătită până la data de 25 mai 2018. Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) se va aplica tuturor statelor membre ale Uniunii Europene, adică inclusiv României, fără excepții și fără amânări. Citește articolul
În contextul intrării în vigoare a Regulamentului european privind protecția datelor personale (GDPR), pe 25 mai 2018, discuțiile referitoare la datele personale pot fi dificil de mestecat pentru cineva care nu știe la ce anume se referă. Mai exact, ce sunt datele personale și ce înseamnă că cineva le prelucrează, inclusiv cine anume le prelucrează? Citește articolul
Există șase temeiuri juridice în Regulamentul european privind protecția datelor cu caracter personal (GDPR) pe care cineva se poate baza pentru a face prelucrări legale de astfel de date. Unul dintre acestea este chiar consimțământul persoanei ale cărei date sunt prelucrate, dar mai sunt enumerate și interesul legitim al entității care prelucrează, contractul dintre părți ori o obligație legală care apasă asupra acestei entități. Citește articolul
Companiile care au site-uri sunt obligate să-și actualizeze politicile de confidențialitate astfel încât să fie conforme cu prevederile Regulamentului general privind protecția datelor (GDPR), care se va aplica, inclusiv în România, din mai 2018. În esență, politicile de confidențialitate trebuie să fie concise, scrise într-un limbaj simplu și clar, ușor accesibile și gratuite. Citește articolul
Companiile mari ce prelucrează date personale, dar și cele mici, atunci când datele prelucrate sunt sensibile, vor trebui să țină o evidență strictă a acestor activități, conform unui regulament european ce se va aplica, începând din mai 2018, și în România. Practic, începând de luna viitoare, România și celelalte state membre ale Uniunii Europene vor avea un cadru legal unic în materie de prelucrare a datelor personale, reglementările naționale folosite până acum urmând să iasă din vigoare. Citește articolul
Toate site-urile care folosesc cookie-uri pentru profilarea în scopuri publicitare vor fi nevoite să verifice vârsta vizitatorilor, conform unui act normativ care se va aplica din mai 2018. Mai exact, acest lucru va fi necesar deoarece profilarea copiilor sub 16 ani se va putea face numai în baza acordului părinților. Citește articolul
Copiii care n-au atins încă vârsta de 16 ani vor avea nevoie, începând cu data de 25 mai 2018, de acordul părinților pentru a-și crea conturi pe rețelele sociale sau pentru a folosi magazine online. Așa prevede un regulament european care urmează să se aplice în mod direct și în România, fără să fie necesare formalități din partea statului nostru. Totuși, lucrurile nu vor fi simple pentru companii, care vor trebui să verifice cât de cât existența acordului părinților. Citește articolul
Companiile care se ocupă în principal cu prelucrarea datelor personale vor avea obligația de a desemna, începând din mai 2018, un responsabil cu protecția datelor („data protection officer” sau DPO). În acest sens, legislația este destul de permisivă, astfel că funcția va putea fi acoperită de un salariat sau de un consultant extern, iar studii de specialitate și experiență profesională în domeniul protecției datelor nu vor fi necesare. Citește articolul
Companiile ale căror afaceri se bazează în principal pe prelucrarea datelor personale ale clienților și-ar putea pierde temporar sau definitiv posibilitatea de a le folosi pentru a-și promova serviciile, dacă încalcă dispozițiile Regulamentului general privind protecția datelor (GDPR). De exemplu, dacă o firmă are o bază de date obținută fără respectarea legislației, autoritățile i-ar putea impune să n-o mai folosească în scopuri de marketing, ceea ce s-ar putea traduce chiar prin imposibilitatea de a mai desfășura afaceri. Citește articolul