Efectele schimbărilor climatice și creșterea transparenței privind lanțurile de aprovizionare, diversitatea, echitatea sau incluziunea au dus la schimbarea cerințelor clienților și angajaților, la precauția investitorilor, precum și la creșterea semnificativă a nivelului de legiferare în domeniul sustenabilității, pe fondul tratatelor europene și internaționale, cum ar fi Pactul verde european (Green Deal) sau Acordul de la Paris. Cu alte cuvinte, companiile se confruntă cu presiuni imense pentru a acționa în domeniul sustenabilității și de a se conforma unor reglementări din ce în ce mai stricte. Cu toate acestea, pare că în substanța se realizează încă puțin în îndeplinirea criteriilor ESG. Poate fi vorba despre un decalaj între intenții și realitate? Citește articolul
O metodologie pentru raportarea durabilității, denumită și Codul Român al Sustenabilității, este inclusă într-o hotărâre oficializată marți de Guvern. Acesta este un instrument practic opțional prin care se urmărește îmbunătățirea și standardizarea modului în care companiile raportează informațiile nefinanciare privind sustenabilitatea. Citește articolul
În următorii ani, mult mai multe companii vor fi obligate să publice informații legate de sustenabilitate, conform unei directive europene aflate foarte aproape de momentul oficializării. În România, se preconizează că peste 6.000 de companii vor fi obligate în viitorul apropiat să raporteze informații privind sustenabilitatea, față de aproximativ 750 de companii, în prezent. Regulile existente acum vor fi extinse, practic, pentru a se aplica unui număr mai mare de societăți europene și noneuropene listate care operează pe piețele reglementate ale UE. Citește articolul