Într-o decizie pronunțată la începutul verii de Înalta Curte și publicată miercuri în Monitorul Oficial se stabilește că, în contextul infracțiunii de furt calificat prin violarea sediului profesional, un spațiu comercial poate reprezenta sediu profesional în sensul art. 229 alin. (2) lit.b) din Codul penal dacă și numai dacă în acel spațiu se desfășoară viață privată societară. Conceptul, dezvoltat la nivel de jurisprudență europeană, a extins protecția vieții private și la entitățile juridice, oferindu-le un cadru legal pentru a-și proteja spațiile și activitățile interne împotriva intervențiilor nejustificate. Citește articolul
Una din problemele cu care se confruntau instanțele din România era legată de situația în care cineva intră într-un magazin unde pe produse erau atașate așa-zisele „tag”-uri sau „etichete” detașabile antifurt (în special în ceea ce privește un produs electronic), care declanșează o alarmă, dacă sunt înlăturate cu forța. Dilema concretă a fost că instanțele nu știau dacă să încadreze sustragerea unui astfel de bun, ulterior înlăturării acelui „tag” la o faptă de furt sau una de furt calificat (cea din urmă fiind pedepsită mai dur). Înalta Curte de Casație și Justiție a clarificat acest lucru (printr-o decizie obligatorie de astăzi), susținând că o astfel de faptă trebuie încadrată la furt calificat. Citește articolul