Camera Deputaților a decis recent să introducă măsuri suplimentare pentru sprijinirea victimelor și creșterea responsabilității autorităților în gestionarea acestui fenomen. Printre acestea se numără obligativitatea afișării numărului de urgență pentru victimele violenței domestice (helpline-ul 0800.500.333) în unitățile de învățământ, spitale și mijloacele de transport în comun. Citește articolul
Atunci când prelucrează datele personale ale cuiva (de exemplu, le colectează), o firmă trebuie să informeze acea persoană cu privire la o astfel de activitate, conform Regulamentului general privind protecția datelor (GDPR). Această obligație de informare vizează atât aducerea la cunoștință a faptului că datele unei persoane sunt prelucrate, cât și alte informații esențiale pentru exercitarea drepturilor persoanei vizate de prelucrare (cum sunt elementele de identificare ale firmei care colectează date, de exemplu). Nerespectarea acestor îndatoriri duce la sancțiuni dure, cum reiese și din practica autorităților europene de protecție a datelor. Citește articolul
Răspunzând la o întrebare preliminară adresată acesteia, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) s-a pronunțat asupra obligațiilor comercianților care vând produse sau servicii online de a pune la dispoziția clienților lor mijloace de comunicare, astfel încât cei din urmă să poată lua legătura cu primii. În esență, problema s-a pus în condițiile în care un astfel de comerciant nu pusese la dispoziție un telefon direct, ci doar o opțiune de „call-back” (care implica faptul că acel comerciant va contacta el consumatorul, după ce acesta va face o serie de pași). CJUE a spus că nu contează mijlocul de comunicare pus la dispoziție de comerciant, ci doar dacă acesta satisface criteriile de posibilitate de contact direct și de eficiență. Accentul s-a pus pe posibilitatea efectivă de informare și nu pe formă. Citește articolul
Una din problemele cele mai mari cu care se confruntă cei care se împrumută de la bănci este cea a riscului valutar. Mai exact, problema riscului valutar apare atunci când împrumutul este făcut într-o monedă străină, însă rambursarea se face în lei (raportat tot la valoarea împrumutului, în moneda străină). Astfel, dacă moneda este una mai stabilă decât leul, cu posibilitate de apreciere, românii pot ajunge să aibă mult mai mult de plătit decât au primit, inițial. Uneori, ajung în imposibilitatea de a mai plăti în contextul aprecierii excesive a acelei valute. Iată trei chestiuni pe care împrumutații ar trebui să le știe în acest context. Citește articolul